Liderii țării au fost avertizați în repetate rânduri, prin șase documente oficiale clasificate „strict confidențial”, că România riscă intrarea în incapacitate de plată dacă nu sunt adoptate urgent măsuri de reducere a deficitului bugetar.
Potrivit unei anchete realizate de Europa Liberă, documentele au fost transmise între august și decembrie 2024 celor mai importanți lideri ai statului: fostului președinte Klaus Iohannis, fostului premier Marcel Ciolacu și fostului președinte al Senatului, Nicolae Ciucă.
Pe 31 octombrie 2024, Serviciul Român de Informații, prin poșta militară, a preluat un document de la Ministerul Finanțelor destinat celor trei lideri.
Etichetat cu „URGENT” și „strict confidențial”, raportul intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuţia bugetului general consolidat pe primele 9 luni” avertiza asupra degradării rapide a situației financiare a statului.
Raportul, semnat de ministrul Finanțelor de atunci, Marcel Boloș, și de alți oficiali de rang înalt, atrăgea atenția:
„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare (…), există riscuri majore ca ţinta asumată de deficit să fie depăşită, cu consecinţa creşterii costului finanţării deficitului bugetar”.
Deficitul bugetar a depășit 9% din PIB
La finalul anului 2024, România a încheiat cu un deficit bugetar de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei – mult peste ținta asumată inițial.
Marcel Boloș, contactat de Europa Liberă, a confirmat existența documentelor și a explicat că ele au fost transmise în regim confidențial pentru a evita o posibilă criză de încredere pe piețele financiare.
„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele şi taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu”, a declarat Boloș.
La momentul plecării sale din funcție, pe 24 decembrie, deficitul ajunsese deja la 8,43%.
Măsuri dure pentru evitarea colapsului financiar
Ultimul document transmis către conducerea statului prefața un plan de austeritate menit să evite colapsul financiar.
Printre măsurile propuse se numărau: înghețarea salariilor și pensiilor, reducerea sporurilor și tichetelor de vacanță, dar și blocarea angajărilor în sectorul public.
În lipsa acestor acțiuni, avertizau oficialii, deficitul bugetar în 2025 ar fi putut atinge 14,3% din PIB – de aproape cinci ori mai mult decât limita considerată sigură de Uniunea Europeană (3%).
Guvernul Bolojan promite noi măsuri de austeritate
Deși o parte din măsuri au fost adoptate în decembrie 2024, inclusiv printr-o ordonanță de urgență supranumită „ordonanța trenuleț”, actualul guvern, condus de Ilie Bolojan, consideră că acestea nu sunt suficiente.
Noul ministru de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat la finalul anului trecut că este nevoie de reduceri suplimentare de cheltuieli în valoare de peste 120 de miliarde de lei pentru a stabiliza finanțele țării.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
