România apare ca un actor discret, cu o poziție stabilă, dar fără schimbări semnificative în ultimii ani
Piața aurului a traversat în 2025 și începutul lui 2026 una dintre cele mai puternice perioade de creștere din ultimele decenii, cu un avans anual de 64%, cel mai mare din 1979 încoace. Metalul prețios a depășit praguri simbolice majore, urcând temporar în zona 5.100–5.500 de dolari pe uncie, pe fondul unei combinații de cerere ridicată, achiziții masive ale băncilor centrale și tensiuni geopolitice persistente, arată The Wall Street Journal.
În centrul acestei dinamici s-au aflat băncile centrale, care în 2025 au accelerat achizițiile de aur ca instrument de protecție financiară. Polonia, Kazahstan, Brazilia și China au continuat să își consolideze rezervele, integrând aurul într-o strategie mai largă de reducere a vulnerabilităților la șocuri externe și instabilitate geopolitică. În același timp, nu toate statele au mers în aceeași direcție. Singapore și Uzbekistan au ales să își reducă deținerile, ajustându-și portofoliile și urmărind o mai bună gestionare a lichidităților, arată CNBC.
O analiză realizată de BestBrokers, pe baza datelor Consiliului Mondial al Aurului, arată o repoziționare globală vizibilă: aurul revine în prim-planul strategiilor de rezervă, iar fluxurile de capital reflectă o reconfigurare a încrederii în sistemul financiar internațional.
România, între stabilitate și stagnare
În acest tablou global, România apare ca un actor discret, cu o poziție stabilă, dar fără schimbări semnificative în ultimii ani. Conform datelor Băncii Naționale din aprilie 2026, rezervele de aur ale României se ridică la 103,63 tone, echivalentul a 16,7% din rezervele internaționale și aproximativ 5,51 grame pe cap de locuitor, arată Hotnews.
Cantitatea a rămas neschimbată de 17 ani, perioadă în care BNR nu a efectuat nici cumpărări, nici vânzări. Din total, 61,2 tone sunt păstrate la Banca Angliei, iar restul se află în custodie internă. La valorile actuale ale pieței, rezerva de aur a României depășește 13,1 miliarde de euro.
Țări care își rescriu strategiile de aur
În contrast cu stagnarea unor economii, 2025 a fost un an al acumulărilor accelerate pentru mai multe state. Polonia s-a aflat în fruntea clasamentului, cu achiziții de 102 tone, în creștere cu 14% față de anul precedent. În ciuda prețurilor ridicate, banca centrală poloneză a continuat cumpărările, motivând decizia prin riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina și nevoia de consolidare a securității financiare.
În ultimul trimestru al anului, Polonia a adăugat încă 34,9 tone, după o scurtă perioadă de pauză. În iunie 2026, rezervele sale au ajuns la 595,647 tone, reprezentând aproape 30% din totalul rezervelor internaționale și plasând țara pe locul 11 la nivel global.
Kazahstanul a revenit, de asemenea, la o strategie de acumulare, adăugând 57 de tone după o perioadă de vânzări nete în 2024, semnalând o repoziționare strategică. Brazilia a reintrat agresiv pe piață în a doua parte a anului, cu achiziții de 42,8 tone în lunile septembrie–noiembrie.
China și-a continuat ritmul constant de acumulare, adăugând 26,8 tone în 2025, după achizițiile din anul precedent, și ajungând la peste 2.307 tone, ceea ce îi consolidează poziția de al șaselea cel mai mare deținător oficial de aur din lume.
Un caz aparte este Bulgaria, care a cumpărat 2,05 tone înainte de pregătirile finale pentru aderarea la zona euro în 2026, mișcare legată de cerințele de aliniere la sistemul BCE.
Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, 2025 a adus peste 50 de maxime istorice ale prețului aurului, pe fondul orientării investitorilor către active de refugiu. Cererea de investiții a crescut cu aproximativ 84% față de anul anterior, alimentată de intrări record în ETF-uri și de achiziții de lingouri și monede.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
