Reluarea trendului ascendent al inflației în luna martie începe să se resimtă tot mai puternic în economie, potrivit unei analize realizate de Confederația Patronală Concordia.
Creșterea prețurilor afectează direct puterea de cumpărare a populației și încrederea consumatorilor.
În acest context, există o probabilitate ridicată ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o scădere a PIB-ului real, potrivit Concordia.
Comerțul cu amănuntul, în declin accentuat
Datele din retail indică o tendință de contracție începută încă din a doua jumătate a anului trecut. În februarie 2026, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6,2% față de aceeași perioadă a anului anterior.
Segmentul bunurilor nealimentare a fost cel mai afectat, cu o scădere de 9,4%, semn al presiunii crescute asupra bugetelor gospodăriilor și al incertitudinii economice.
În condițiile în care consumul privat a fost principalul motor de creștere în ultimii ani, această evoluție are un impact direct asupra activității economice.
Posibilă temperare a inflației în a doua parte a anului
Reprezentanții Concordia estimează că, în lipsa unor șocuri externe majore, inflația ar putea intra pe un trend descendent în a doua jumătate a anului. Acest lucru ar putea crea condiții pentru relansarea consumului și a economiei.
„Această revenire nu va fi însă imediată. Reconstrucţia încrederii este un proces de durată, care nu poate fi grăbit prin declaraţii, ci doar prin acţiuni concrete şi consecvente”.
Inflația revine aproape de 10%
După o perioadă de temperare, rata anuală a inflației a crescut din nou în martie, ajungând la 9,87%, față de 9,31% în februarie. Evoluția a fost influențată de scumpirea combustibililor și de contextul internațional volatil.
Specialiștii subliniază că, deși presiunile asupra prețurilor rămân ridicate pe termen scurt, baza de raportare din 2025, atunci când au avut loc creșteri semnificative, ar putea duce la o scădere naturală a ratei anuale a inflației în lunile următoare.
Mediul de afaceri, sub presiune
Companiile se confruntă cu costuri ridicate la energie și materii prime, dar și cu finanțare mai scumpă. În plus, presiunea statului asupra piețelor financiare interne limitează accesul firmelor la resurse mai ieftine.
„În aceste condiţii, o parte dintre companii sunt nevoite să absoarbă presiunile de cost, cu efecte vizibile asupra planurilor de investiţii şi asupra gestionării lichidităţii. Aceste evoluţii sunt tipice perioadelor de inflaţie ridicată, combinată cu incertitudine externă şi indică o economie aflată într-un proces de recalibrare, nu de criză structurală”.
Revenirea economică depinde de stabilitate
Potrivit analizei, relansarea economică este posibilă, dar condiționată de mai mulți factori: stabilizarea inflației, refacerea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri, precum și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
