Interviu cu Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, despre coabitarea cu trotinetiștii lui Dominic Fritz. x Când va începe construcția noii arene? x “Mai ușor trece cămila prin urechile acului, decât administrația Fritz prin labirintul competențelor.” x Când se va da gata Centura orașului Timișoara. Dar și despre cămile, girafe urechiste și parcuri tematice.
- Administrația Timișoarei seamănă mai mult unei cămile cu două cocoașe. Nu aveți aceleași senzații?
- Orașul suferă de o inconsistență administrativă gravă. O baltă. Un ceva ce poate fi asemuit potopului.
- Trece cămila prin urechile acului?
- “Cum nici bogatul în Împărăția cerului.” Știm semnificația biblică! Mai ușor trece cămila prin urechile acului, decât administrația Fritz prin labirintul competențelor administrative.
- Cum colaborați cu Dominic Fritz?
- La nivel uman, bine. E bonom. Însă la cel gospodăresc, e o jale.
- Aveți proiecte comune?
- Noi am deschis mereu porțile colaborării, precum o floare petalele. Dar nu răspunde la inițiativele noastre, pentru că suferă de sindromul baby-sitting-ului administrativ.
CV
Alin Nica a fost cel mai tânăr primar al României postdecembriste.
A condus Primăria Dudeștii Noi, timp de 16 ani.
Din anul 2005, este reprezentantul României în Comitetul European al Regiunilor (CoR) de la Bruxelles, unde a fost primul român care a deținut președinția Comisiei pentru Educație, Tineret, Cultură și Cercetare (EDUC) pentru doi ani (2010 – 2012). Din 2020 este președintele Consiliului Județean Timiș.
- Adică?
- Nu poate lua o decizie dacă nu-și angajează o firmă de consultanță și aia aleasă pe sprânceană.
- “Politica nu duce lipsă de promisiuni, ci de principii. Noi nu vrem să schimbăm doar jucătorii, vrem să schimbăm regulile jocului. Și aceasta e oferta pe care o facem alegătorilor. Cu toată credibilitatea fragilă inerentă unui proiect nou. Este o viziune ambițioasă, dar ancorată în analize atente” – așa le spunea Fritz susținătorilor săi de la Iulius Mall în campania electorală din 2020.
- citește și: Mitul salvatorilor s-a năruit
- Și a adus neaveniți în posturile de maximă responsabilitate.
- Politica sa administrativă închide școli, îngheață bolnavii de cancer și chiar omoară.
- Da, un om a murit încercând să se încălzească la gazul de la aragaz, în timpul debutului crizei termoficării.
- Care e soluția viabilă pentru Colterm?
- Un plan de management competitiv. Renul cel obraznic (așa îi spunem noi lui Ruben Lațcău, viceprimarul prezentat în campania electorală drept “omul care și la trei noaptea are soluții la termoficare) nu știe administrație.
Triștii săraci ai duhului administrativ au băgat cald nemțesc în apartamentele bănățenilor
- Dar ce s-a întâmplat? Prima oară au adus parcă un director penal. Apoi l-au demis.
- Au băgat societatea în insolvență în luna octombrie 2021, fără a se asigura de existența contractelor cu furnizorii. Ba n-au mai vrut pe cărbune, ba au dorit să treacă pe gaz. O incoerență, ca la balamuc.
- Și ce s-ar putea face?
- Trebuiau să se asigure că au contracte și că pot trece iarna. Se știe, conform legii, niciun furnizor nu poate rezilia unilateral contractual, iarna. Ar fi putut merge pe piața futures.
- Cine e cuiul lui Pepelea?
- Viceprimarul Lațcău le-a cerut tuturor liberalilor din AGA Colterm să-și prezinte demisia. Prima grijă a directorului pus de ei a fost să-și achiziționeze pentru sine o limuzină.
De la Giarmata dintre vii sau cum răsare ulița nouă
- Dar să-l lăsăm pe Dominic Fritz în plata Domnului și să vedem dacă poate lumea evolua și fără el. Care sunt principiile de dezvoltare ale județului?
- Direcțiile strategice: ieșiri civilizate din Timișoara. Vorbim despre drumurile spre Moșnița, Aeroport, Sânmihaiu Român, Sânandrei, Giarmata – prin Dumbrăvița, o nouă descărcare pe A1. Nu uităm de sănătate: ATI, UPU și o nouă maternitate. Avem în plan un centru de legume – fructe, bazin de înot, destinații turistice. Mobilitate, calitatea vieții, proiecte, patrimoniu, cultură, eficientizare, acestea sunt cuvintele noastre cheie.
- Pe drumul acela de intrare am pierdut odată vreo două ore.
- În proiectul de la Giarmata avem probleme. Am reziliat contractul cu constructorul pentru că nu avea capacitate financiară și nici nu a reușit să se mobilizeze pe șantier. Iar, primăria Timișoara ne-a pus bețe-n roate. N-au făcut nici până astăzi predarea stâlpilor și a rețelelor de alimentare pentru troleibuze.
- Cum veți descongestiona traficul din oraș?
- Avem în plan mai multe șosele periurbane. Preluăm drumuri comunale și le asfaltăm. Facem o rețea de drumuri județene în jurul municipiului.
- În cât timp?
- Pe anumite porțiuni se lucrează deja, unele sunt finalizate, altele sunt în proces de elaborare a documentației. Anul acesta ne dorim să dăm în folosință porțiunea dintre DN6 și Săcălaz, mai avem ca obiectiv imediat realizarea unui pod peste Bega Veche, iar apoi întreaga lucrare poate fi deschisă. Vom începe lucrările de execuție pe porțiunea Șag – Sânmihaiu Român și Moșnița Veche – Urseni – Giroc.
“Primul proiect european l-am scris chiar eu. După ce am devenit cel mai tânăr primar din România, în 2004, m-am dus la un curs de scriere de proiecte europene. În 2004 bugetul comunei era de 500.000 de lei. Acum bugetul este de 2,5 milioane de euro”, a declarat Alin Nica, potrivit Hotnews.ro, în vremea când era primar.
- Și altele?
- Realizarea unei vămi la Jimbolia, prin care să tranziteze și vehiculele cu tonaj, la camioane mă refer.
- Dar există o vamă la Cenad.
- Avem o problemă de trafic. Spre Apátfalva, peste Mureș, ar trebui să construim împreună cu vecinii maghiari un pod, pentru că administrația locală din Makó nu permite tranzitul traficului greu.
- Sănătatea, “că-i mai bună ca toace”, cum zicea bunica mea, are vreun beneficiu după pandemie?
- Construim o maternitate nouă și extindem UPU la Spitalul Județean. În următorii doi ani vom avea și o clădire de interconectare în care vor funcționa Unitatea de Primiri Urgențe și Centrul de Arși.
Noul spital pentru arși, colț cu ortopedia Casei Austria
- De unde banii?
- I-am obținut dintr-un program al Băncii Mondiale. Circa 50 de milioane de euro.
- Păreți grăbit să terminați și partea de vest a Centurii Timișoara.
- A venit ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu și ne-a recomandat să facem o asociație de dezvoltare comunitară, care să includă și Timișoara. Dar nu există vreun argument pertinent în această direcție, așa că am solicitat noi, ferm, preluarea Variantei de Ocolire Timișoara Vest.
- Scoateți bani din visteria județului?
- Nu. Doar vom coordona execuția proiectului, pentru a termina mai repede o cale rutieră atât de necesară scoaterii traficului greu din oraș. CNAIR-ul care finanțează lucrările, are sute de șantiere în toată țara.
- De ce nu v-am întrebat încă de la început despre proiectul prioritar Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, pentru că nu mai crede nimeni că situația mai poate fi salvată.
- Eu sunt optimist. Vrem să despărțim apele.
Doi pe-o barcă. Unul vâslește, altul cârmește…
- Păi și cine va fi cel care “va călca marea’ de deziluzii?
- Împărțim responsabilitățile. O parte dintre activități vor fi gestionate de primăria condusă de Dominic Fritz, iar o altă parte de noi, Consiliul Județean.
- Mai sperați într-o colaborare fructuoasă?
- Dialogul e necesar mereu înainte de război. Doar pe timp de pace se fac construcții durabile.
- Dar Fritz e la nivelul mărunt al satisfacerii ong-urilor de casă.
- Noi vrem 4-5 proiecte reprezentative.
- De fală, cum se zice prin Banat. Și de n-o fi cu Banat, ce veți face în caz că echipa Fritz se va pune „ge-a pârcomul,” cum ar zice paurele din pustă?
- Nu ne permitem infectări cu virusul imposturii, deși n-avem “comorbidități administrative.”
Trotinetiști, irealitate și troglodism administrativ
- Ați trecut prin gripă. Cum atacă Omicronul?
- Mai puțin agresiv. În faza actuală a pandemiei, ne luptăm cu lucruri și mai grave. De exemplu, incompetența administrației timișorene.
- Dar cu useriștii faceți o echipă bună în Consiliul Județean.
- Ne-a dat Dumnezeu oameni aplicați, cu experiențe. Consilierii județeni sunt altfel decât cei locali.
- Știți salutul paurelui: “șe lucri?”
- Nu stăm de givan pe divan. Nu conspirăm. Suntem conectați la proiectele noastre. Nu avem timp pentru luxul de a șede.
- Conducerea Asociației Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 este decapitată. Veniți cu ceva nou spectaculos?
- Noi respectăm programul cultural înscris în candidatură. Știm că suntem monitorizați de echipe specializate în domeniu.
- Excludeți evenimentele mediocre, gen cele cu trei sute de participanți, pentru care Dominic Fritz a cheltuit nouă milioane de lei?
- Constrânși de angajamente și de responsabilitate, nu suntem ca alții, parașutați sau visători.
- Novi Sad-ul va derula programul Capitală Europeană a Culturii anul acesta.
- Va fi un moment bun să învățăm din greșelile lor, dacă vor exista. Anul viitor va fi rândul Timișoarei și Veszprém din Ungaria.
- Acolo unde există un cult pentru eroul Marian Cozma, handbalistul român ucis într-un local. Va alocă guvernul bani, cum a făcut în primul deceniu cu Sibiul? Vreo 180 milioane de lei au primit ei, dacă-mi aduc bine aminte.
- Da. Am obținut zilele acestea acest lucru.
- Pe cine propune guvernul comisar?
- Un nume de referință al culturii bănățene, cu siguranță.
Orice om virtuos este sfâșiat de haita de trolleri
- Nu ne divulgați pe cine?
- Nu vrem să creăm de la început tensiuni.
- Falanga USR-istă îl va sfâșia, cel puțin prin trollii de pe internet.
- Sperăm să nu. Va avea rolul de a intermedia relația dintre autoritățile locale și guvern, precum și de monitorizare a investițiilor din banii publici.
- Cel puțin Sibiul a rămas cu vreo 30 de acoperişuri cu ochi sticloși şi cu faţadele imobilelor din centru după evenimentul istoric.
- Vom creea și noi momente memorabile și răsunătoare, credeți-mă!
Despre stadion, când speranța e la reanimare
- Dar noul stadion nu mai e un proiect strategic?
- Ba da. Este o investiție strategică. Suntem în întârziere, din cauza schimbărilor guvernamentale. Studiul de prefezabilitate este terminat. Se lucrează la studiul de fezabilitate și sperăm ca în 2-3 luni să se finalizeze și acesta. Apoi, se trece la avizarea în comisiile tehnice din Ministerul Dezvoltării, respectiv la CNI.
- Care ar fi termenul?
- După decizia guvernului de a finanța noua construcție, noi vom demola vechiul stadion.
- Câte locuri va avea arena?
- 31.000 de scaune. Și – la cererea suporterilor – am decis să nu aibă pistă de atletism, deși Federația Română de Atletism își dorea acest lucru.
- Când va fi gata?
- Termenul de execuție, conform planului, e de 20 de luni. Privind extrem de optimist, ar fi 2024.
- Ați renunțat la Aqua Park?
- Ne preocupă construcția unui parc tematic.
- Și Daniel Băluță începe în sectorul 4 bucureștean un parc tematic cu România în miniatură pe 2.6 hectare.
- Parcul tematic va fi inovativ și va include zone de agrement, relaxare, recuperare medicală, piscine și multe altele. Vom avea și o parte de tehnologie, luăm în calcul realizarea unui planetariu. Detalii AICI!
Cultura, cenușăreasa administrațiilor
- Dar despre zestrea castelană, nu scoateți o vorbă?
- Vom reabilita în sfârșit Castelul Huniade, un șantier rămas stingher în centrul Timișoarei. Castelul lui Mocioni din Foeni, cu fonduri norvegiene.
- Dar cu cel de la Banloc, ajuns în administrarea Mitropoliei Banatului?
- Vom discuta cu Mitropolitul Ioan.
- Alt proiect major pentru bănățeni?
- Linia ferată Timișoara – Reșița, unde vom introduce locomotive pe bază de hidrogen. Vrem să reluăm vechile ieșiri ale timișorenilor pe Muntele Mic. Acolo, Consiliul Județean Caraș – Severin dorește să facă o stațiune turistică la Nedeea, după modelul celor austriece.
- Dar despre cultură, cenușăreasa tuturor administrațiilor, n-am discutat prea mult. În Timiș e altfel?
- Am dublat bugetul pentru cultură și sport.
- Suntem în aer? Nu luptați contra încălzirii globale?
- Susținem proiectele eco-friendly, realizarea parcurilor foto-voltaice pentru producerea de energie. Am ajuta și Colterm, dacă am fi lăsați. Ne-am propus să reabilităm și Cioca, aerodromul, ca suport pentru Traian Vuia de la Giarmata. Acolo s-a desfășurat și Flight Festival. Vom face și un heliport.
Avem multe proiecte, doar să avem timp să le realizăm.