În contextul haosului creat de administrația Fritz în programul cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, face marele anunț: La Muzeul Național de Artă din Timișoara, se va organiza o mare expoziție Brâncuși.
„Am anunțat astăzi punctul culminant al programului cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii: expoziția Constantin Brâncuși, unul dintre cele mai importante evenimente din Europa Centrală și de Est în anul care urmează.
Consiliul Județean Timiș este principala autoritate finanțatoare a expoziției Brâncuși, Muzeul Național de Artă Timișoara și Fundația Art Encounters sunt co-organizatori, iar Institutul Francez din România s-a alăturat în calitate de partener.
„Îl aducem pe Brâncuși acasă!”
Expoziția cu peste 100 de opere brâncușiene, multe dintre acestea expuse pentru prima dată în România, va prezenta aspecte importante ale creației artistului român legate de moștenirea sa românească.
citește și: 10 Mai, nu 9 Mai
De-a lungul celor patru luni, expoziția va fi un punct de atracție pentru un public național și internațional numeros.
Timișoara are nevoie de evenimente culturale de mare anvergură în 2023, iar expoziția Brâncuși dispune de toate ingredientele necesare pentru fi punctul central al programului. Este un efort important pentru Consiliul Județean, dar sunt sigur că va da rezultate pe măsură și va aduce prestigiu orașului și județului,” anunță Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș pe pagina sa de facebook, sub titlul: “Îl aducem pe Brâncuși acasă!”
La ICR, autoritățile financiare s-au dat în stambă cu pretenții aberante
Și Institutul Cultural Român a organizat, în urmă cu trei ani, o mare expoziție Brâncuși, la Muzeul BOZAR din Bruxelles, cu zeci de opere brâncușiene aduse din muzeele României și din alte mari muzee ale lumii, dar nu fără scandal. Ediția „Europalia România”, 2019-2020, cu alte sute de proiecte, a fost cel mai amplu proiect cultural românesc în străinătate, derulat de ICR și coordonat ca director artistic de Horia Barna, fost director la ICR Madrid, demis de actuala conducere de la București, în noiembrie trecut, din funcția de director al Centrului Cărții (ICR).
Culmea auditului financiar, Curtea de Conturi i-a imputat fostului președinte al ICR, Mirel Taloș, că nu a făcut o licitație internațională pentru a desemna compania asiguratoare a lucrărilor. Autoritățile financiare românești au făcut de râs ICR, fiindcă partenerul oficial al institutului român era o fundație (Europalia) a Regelui Baudouin al Belgiei. Mai mult, principalele mari opere ale lui Brâncuși sunt deținute de mari muzee ale lumii, majoritatea private. Acestea decid singure cu ce companie de asigurări lucrează, nu poate Bucureștiul impune absolut nimic.
Istoria Palatului Baroc
Muzeul Național de Artă din Timișoara se află în cea mai spectaculoasă piață din centru orașului, Piața Unirii. Clădirea mai este cunoscută ca Palatul Baroc. A fost construită de către Administrația imperială habsburgică, după ce Prinţul Eugeniu de Savoya a dobândit victoria împotriva otomanilor, în 1716.
Militarul de carieră, apropiat Împărăției habsburgice, l-a adus pe Contele Mercy pentru a realiza un plan de dezvoltare al unui oraș ce va deveni, doar în patruzeci de ani, un burg imperial. În perioada administrației Mercy ((1716 – 1734), pe vremea când era guvernator, s-au construit 1.100 de palate în interiorul cetății.
