Armenia și Azerbaidjan au ajuns la un acord asupra unui tratat de pace pentru a pune capăt unui conflict de aproape 40 de ani, marcând un progres neașteptat într-un proces de negociere adesea tensionat, potrivit Reuters.
Oficialii celor două țări au anunțat joi că textul acordului a fost finalizat, iar Armenia este pregătită pentru consultări privind data și locul semnării documentului.
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan a izbucnit la sfârșitul anilor 1980
Conflictul dintre cele două foste republici sovietice a izbucnit la sfârșitul anilor 1980, când regiunea Nagorno-Karabah, situată în Azerbaidjan, dar locuită majoritar de etnici armeni, s-a separat cu sprijinul Armeniei. De atunci, cele două națiuni au traversat mai multe războaie și crize diplomatice majore, soldate cu pierderi umane semnificative și deplasări masive de populație.
În 2023, Azerbaidjanul a recucerit Nagorno-Karabah printr-o ofensivă militară, forțând aproape 100.000 de armeni să se refugieze în Armenia. După acest eveniment, cele două state au început negocieri pentru un tratat de pace, însă procesul a fost îngreunat de tensiunile istorice și de cerințele politice ale ambelor părți.
CITEȘTE ȘI – Ungaria amenință că va bloca sancțiunile UE împotriva Rusiei dacă numele unui oligarh nu este scos de pe listă
Un obstacol major în calea semnării definitive a tratatului este solicitarea Azerbaidjanului ca Armenia să modifice constituția sa, pe care Baku o consideră o amenințare teritorială implicită. Premierul armean Nikol Pashinyan a recunoscut necesitatea revizuirii documentului și a propus un referendum pentru acest scop, dar o dată exactă nu a fost stabilită.
Deși ambele state și-au exprimat dorința de a încheia un acord, relațiile rămân fragile. Granița de 1000 km dintre Armenia și Azerbaidjan este în continuare închisă și puternic militarizată, reflectând tensiunile persistente dintre cele două națiuni.
În ianuarie 2024, președintele azer Ilham Aliyev a acuzat Armenia de „fascism”, sugerând că aceasta reprezintă o amenințare care trebuie eliminată, declarații pe care liderul armean le-a interpretat ca o posibilă justificare pentru un nou conflict.
Chiar și cu acest acord finalizat, viitorul păcii între cele două state rămâne incert. Implementarea efectivă a tratatului va depinde de compromisurile politice pe care ambele țări sunt dispuse să le facă și de capacitatea lor de a depăși resentimentele istorice.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
