Președintele armean, Armen Sarkissian, și-a prezentat demisia duminică: „Constituția țării nu îmi oferă suficientă putere pentru a influența evenimentele”, notează Reuters.
Sarkissian, președinte din 2018, s-a aflat anul trecut într-o confruntare cu prim-ministrul Nikol Pashinyan în legătură cu o serie de probleme, inclusiv demiterea șefului forțelor armate.
Rolul de prim-ministru este văzut ca fiind mai puternic decât cel de președinte.
„Mă gândesc de mult timp, am decis să demisionez din funcția de Președinte al Republicii după ce am lucrat activ aproximativ patru ani”, a spus Sarkissian într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al președintelui.
„Se poate pune întrebarea de ce președintele nu a reușit să influențeze evenimentele politice care ne-au condus la actuala criză națională. Motivul este din nou, evident, lipsa instrumentelor adecvate, Constituția. Problemele sunt ascunse în actuala Lege fundamentală”.
La un referendum din decembrie 2015, Armenia a devenit o republică parlamentară, în timp ce puterile prezidențiale au fost reduse semnificativ.
În declarația sa, Sarkissian, nu s-a referit direct la niciun eveniment sau problemă anume.
Armenia a convenit la o încetare a conflictului cu Azerbaidjanul în noiembrie anul trecut, la granița lor, după ce Rusia i-a îndemnat să se retragă din confruntare.
Prim-ministrul Pashinyan a fost de atunci pus sub presiune, cu proteste regulate ale locuitorilor țării, care îi cereau demisia din cauza termenilor acordului de pace. În baza acordului din 2020 intermediat de Rusia, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra teritoriului pe care îl pierduse în timpul unui război de la începutul anilor 1990.
Armenia s-a separat de Uniunea Sovietică în 1991, dar rămâne dependentă de Rusia în ceea ce privește ajutorul și investițiile. Mulți armeni acuză guvernul de corupție și de manipularea greșită a unei economii care s-a luptat să depășească moștenirea planificării centrale.
