3.000 de pași pot încetini progresia Alzheimerului, arată un studiu

0
126
Desen cap uman din pietre pe fundal urban / alzheimer / demență
Foto - Pixabay / Alzheimer

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Mass General Brigham Hospital din Boston arată că chiar și cantități moderate de exerciții fizice zilnice pot încetini progresia bolii Alzheimer la persoanele în vârstă aflate la risc.

Datele, culese pe parcursul a 14 ani de la 296 de participanți cu vârste între 50 și 90 de ani, arată că cei care mergeau între 3.000 și 5.000 de pași pe zi au înregistrat o întârziere a declinului cognitiv cu aproximativ trei ani, iar cei care au atins 5.000–7.000 de pași pe zi au întârziat progresia bolii cu până la șapte ani.

Încurajăm persoanele în vârstă care se află la risc să facă mici schimbări în rutina lor zilnică, pentru a proteja sănătatea creierului și a funcțiilor cognitive, a declarat Dr. Wai-Ying Yau, autor principal al studiului.

Cercetătorii au descoperit că pacienții cu acumulare ridicată de proteine amyloid au prezentat o încetinire a formării proteinelor tau și o reducere a declinului cognitiv atunci când au avut un nivel mai ridicat de activitate fizică. Persoanele sedentare au prezentat o progresie mult mai rapidă a bolii.

Deși mecanismele exacte prin care mersul influențează sănătatea creierului nu sunt complet clare, specialiștii consideră că îmbunătățirea fluxului sanguin, reducerea inflamației și creșterea anumitor hormoni și factori de creștere pot juca un rol semnificativ.

Dr. Julia Dudley, de la Alzheimer’s Research UK, subliniază că „chiar și un mers zilnic de 5.000 de pași pare să încetinească acumularea proteinelor, un factor cheie în dezvoltarea Alzheimerului. Schimbările simple în stilul de viață pot ajuta la menținerea sănătății creierului mai mult timp.”

CITEȘTE ȘI – Prevenția cancerului este o urgență națională – mult prea multe cazuri de cancer de sân sunt descoperite în stadii avansate

Studiul sugerează că pașii zilnici simpli pot fi o măsură preventivă eficientă pentru sănătatea cognitivă a persoanelor în vârstă, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma legătura directă cauză-efect.

Urmărește România Liberă pe Google NewsLinkedinTwitterFacebook și Youtube.