Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Măcel între companiile CFR

Compania națională CFR Infrastructură amenință sora CFR Marfă cu procese în instanță pentru recuperarea datoriei de 200 milioane de lei.

Share

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

10.10.2019 - 16:05

Întrebări esențiale

 Cum a ajuns CFR Marfă în pragul falimentului?

Unul dintre principalii sabotori ai CFR Marfă este chiar compania-soră, CFR Infrastructură, care, pe lângă condiții neconforme pentru desfășurarea activității, a îngropat transportatorul feroviar în facturi neplătite.

Cum s-ar putea rezolva conflictul dintre companiile CFR?

CFR Infrastructură nu renunță la banii pe care îi are de încasat de la CFR Marfă. Una dintre soluțiile vehiculate pentru salvarea transportatorului național de marfă pe calea ferată ar fi un ajutor de stat.

Ministerul Transporturilor, condus de Răzvan Cuc, se află într-o situație fără precedent. Compania CFR SA, administratorul căii ferate din România, anunță că execută conturile CFR Călători și CFR Marfă pentru neplata taxei de utilizare a infrastructurii. Mai mult, într-un studiu privind Infrastructura de Transport Feroviar este precizat că viteza medie comercială pentru transportul feroviar de marfă a fost de 15,99 km/h în 2018, iar pentru cel de călători de 43,86 km/h în 2018.

În timp ce țările europene investesc zeci de miliarde de euro/anual în sistemul feroviar iar viteza medie de deplasare a trenurilor este de peste 160 km/h, căile ferate române se află tot mai aproape de colaps. În cadrul unei conferințe de presă, desfășurată zilele trecute, toată „floarea“ căii ferate din România s-a întâlnit pentru a face un bilanț privind tot ce înseamnă sistem feroviar. După prezentările directorilor din cadrul CFR SA, CFR Călători și CFR Marfă ne-am imaginat că vom ajunge cu trenul în trei ore, de la București la Cluj sau la Timișoara. În realitate, cei aproximativ 400 km între București și Cluj sunt parcurși în 9 ore cu trenul, din cauza stării căii ferate și a materialului rulant.

Chiar dacă ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunțat că până la sfârșitul acestui an se vor repara cel puțin 300 de vagoane, în realitate, aproximativ 5 vagoane au fost modernizate. Mai mult, Valentin Dorobanţu, directorul general CFR Călători a precizat că anul 2019 se va încheia cu 54 de vagoane modernizate. Valentin Dorobanţu a menționat că are 50 milioane de euro pentru investiții, dar că aceasta nu acoperă necesarul de investiţii al CFR Călători.

O altă problemă este blocarea conturilor CFR Călători pentru neplata taxei de utilizare a infrastructurii. „Nu. Nu înţeleg de ce vă place atât de mult senzaţionalul. Avem o datorie de 100 milioane lei pe care o vom compensa imediat când vom încasa banii de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară“, a declarat directorul general CFR Călători, Valentin Dorobanțu.

 

Administratorul căii ferate execută conturile CFR Călători și CFR Marfă

Directorul CFR SA, Constantin Axinia, administratorul căii ferate îl contrazice pe șeful CFR Călători și anunță că execută CFR Marfă şi CFR Călători pentru datorii de un miliard, respectiv 180 de milioane de lei. „Noi le-am propus să ne dea active ca să pot să ajut CFR Marfă să nu fie executat de altcineva. Vagoane, locomotive terminale. Există un plan ca CFR SA să dezvolte un departament de marfă în care vor exista vagoane și locomotive apte de circulație. Cu o parte vom face propriul transport tehnologic“, a punctat directorul general al CFR SA.

 

Holding CFR și datorii de miliarde de lei

Constantin Axinia a anunțat că se pregătește un holding feroviar. „În momentul în care statul român va considera că are nevoie să creeze o altă (societate de transport) marfă, poate să dea dispoziție, printr-o lege, ca aceste locomotive și vagoane care au fost luate de la Marfă și transferate la Infrastructură, să creeze o altă societate de Marfă“, a mai declarat șeful CFR SA.

Administratorul căii ferate a făcut notificări către CFR Călători și CFR Marfă, în perioada următoare fiind demarată procedura de executare silită. „Eu le-am înaintat câte un document în care le-am prezentat situaţia financiară a căii ferate române, că noi de la Infrastructură nu mai dorim să fim o bancă fără dobândă şi nu putem să subvenţionăm CFR Călători şi CFR Marfă, creându-ne un gol financiar. Dacă ei au pierderi i-am rugat să nu le transfere către Infrastructură“, a mai declarat Axinia.

Directorul CFR SA a mai precizat că cei aproximativ 1,3 miliarde de lei sunt bani ce pot fi utilizaţi pentru optimizarea funcţionării căii ferate, pentru servicii de întreținere şi pentru ridicarea restricţiilor de viteză. CFR Călători are o datorie de 180 de milioane de lei şi este o gaură imensă în bugetul nostru, pentru că aceşti bani noi i-am planificat încă de la începutul anului când am construit bugetul companiei şi mai ales pe partea de fonduri proprii. Aceste fonduri sunt în exclusivitate pentru achiziţionarea de materiale şi servicii pentru buna funcţionare a căii ferate“, a conchis Axinia.

 

Studiu devastator privind starea căii ferate

Luna trecută, Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar a finalizat un Studiu privind Infrastructura de Transport Feroviar, document unde este precizat că trenurile de marfă, în 2019 au circulat cu o viteză medie de circa 15 km/h, iar cele de persoane cu o viteză de puțin peste 40 km/h. În Franța, viteza medie a trenurilor de călători este de 195 km/h, în Germania – 141 km/h, iar în Polonia – 113 km/h.

Starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă, în prezent, un important element limitativ al performanţelor circulaţiei trenurilor. „Pe reţeaua feroviară, media vitezelor maxime permise reprezintă 70,7% din viteza maximă proiectată, iar media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă mai puţin de 45% din viteza proiectată a reţelei feroviare“, conform documentului citat.

Concluziile studiului finalizat în luna septembrie arată că finanţarea insuficientă a lucrărilor de întreţinere, reparare şi reînnoire a infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii. Scadenţele la reînnoire ale elementelor de infrastructură feroviară au crescut semnificativ, ajungând la cote de peste 60% pentru majoritatea subsistemelor feroviare.

Din informaţiile transmise de Compania Naţională de Căi Ferate „CFR“ SA, rezultă că numărul podurilor cu termenul de scadenţă la reînnoire depăşit a crescut cu 10%, în 2018, faţă de 2016, iar cel al podeţelor cu 7%. În perioada analizată au fost reabilitate trei tuneluri, două aflându-se în curs de reabilitare în 2018, iar 69 aveau termenul de scadenţă la reînnoire depăşit. Subfinanţarea lucrărilor necesare întreţinerii şi reparării infrastructurii feroviare afectează siguranţa circulaţiei pe calea ferată, conducând la creşterea numărului de accidente feroviare.

Conform ultimului raport de activitate al instituției, din 2018, 7.552 de poduri, podeţe şi viaducte – din totalul de 17.734 aflate în rețeaua feroviară a țării – sunt mai vechi de 50 de ani şi au nevoie urgentă de lucrări de întreţinere, având durata normală de funcționare expirată. De asemenea, pentru alte 4.890 a expirat durata de viaţă proiectată, ceea ce înseamnă că proiectanţii nu au luat în calcul că pot rezista pentru o perioadă de timp atât de lungă.

Comentarii

loading...