Foto: Arhivă

Care poate fi rolul României în rezolvarea crizei de la Chișinău

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a dispus dizolvarea Parlamentului, dominat de socialiști, iar Rusia acuză România că încearcă să manipuleze această criză politică.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 30.04.2021 - 13:37

Criza politică de la Chișinău nu afectează doar Republica Moldova ci poate modifica raportul de forțe în estul Europei. După cum se știe, șeful statului, Maia Sandu, are o orientare occidentală, dar scena politică de la Chișinău este dominată de socialiști, simpatizanți ai Rusiei. Ambele părți sunt acuzate de naționalism, doar că tabăra Maiei Sandu îi include pe români, în timp ce socialiștii susțin ideea statului moldovenesc.

Mișcarea de forță a șefei statului, de a anunța organizarea de alegeri legislative anticipate, a fost posibilă datorită unui context politic favorabil. Curtea Constituțională de la Chișinău, aflată și ea în conflict cu Parlamentul, a decis că declararea stării de urgență în Republica Moldova a fost nelegală. Pe timpul stării de urgență, dizolvarea Parlamentului este interzisă. Dar imediat după pronunțarea deciziei de neconstituționalitate a stării de urgență, președintele Maia Sandu a dizolvat Parlamentul.

Republica Moldova este în impas politic de la începutul anului. După ce Maia Sandu a preluat, în decembrie 2020, funcția de șef al statului, Ion Chicu a demisionat din funcția de șef al guvernului. Președintele Maia Sandu a propus-o ca premier pe Natalia Gavriliță, în timp ce majoritatea parlamentară a  propus-o pe Mariana Durleșteanu.

“Am semnat decretul de dizolvare a Parlamentului. Data alegerilor anticipate e 11 iulie. Guvernul urmează să aloce din bugetul de stat resursele necesare organizării alegerilor”

Maia Sandu,

Președintele Republicii Moldova

Decizia de organizare de alegeri anticipate, care ar putea conduce la formarea altei majorități parlamentare, favorabilă Occidentului și României, a generat indispoziția Federației Ruse. Moscova susține că „săptămâna trecută, oficialii occidentali au persistat în încercările de a se amesteca în treburile interne” ale Republicii Moldova. 

„Șeful delegației UE în Moldova P. Michalko, ambasadorul SUA D. Hogan precum și ambasadele unor state membre ale UE în republică, inclusiv România și Olanda, nu au rămas deoparte”

Maria Zaharova,

Purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe

 

Rusia crede că democrația în Republica Moldova este în pericol și se teme că “reprezentanții SUA și UE par să refuze să arate același respect față de acțiunile legiuitorilor moldoveni”.

Se știe că Rusia este suspectată de imixtiuni în procesele electorale din alte țări. Acum, ideea Rusiei că România ar încerca să folosească criza politică din Republica Moldova apare în contextul în care, în ultimele săptămâni, tot Rusia avertiza că Republica Moldova ar putea fi desființată ca stat. Dar acea desființare nu era acuzată România, ci era prezentată în contextul agravării relațiilor dintre Rusia și Ucraina, care ar putea degenera într-un război regional.

Astfel, în textul intitulat “Riscuri pentru Moldova”, site-ul Sputnik susținea că Ucraina este pe punctul să se transforme într-o zonă de confruntare între Occident și Rusia. Fără a face estimări despre viitorul Ucrainei, Vladimir Șapovalov afirma că acest conflict va afecta, în mod cert, și Republica Moldova.

"Dacă Ucraina se transformă într-un front activ de confruntare între Occident și Rusia, atunci acest lucru nu va putea  să nu se reflecte asupra situației din Moldova, unde se atestă acum o confruntare geopolitică intensă între diferite forțe. Vedem cum acționează asupra Moldovei Statele Unite, România și chiar Turcia", a declarat Șapovalov.

Același site rusesc acuza România că primește arme prea puternice, pe care nici măcar nu ar fi capabilă să le folosească. Aici erau menționate cele 54 de lansatoare de rachete Himars pe care SUA le trimit Armatei Române.

Ministerul român al Apărării a anunțat că primul sistem Himars cumpărat din SUA a fost repartizat Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice de la Focșani.

Rusia susține că Himars ar fi instalații ofensive care “pot fi dotate și cu focoase nucleare”. Proiectilele au bătaia de 300 de kilometri, insuficientă pentru a lovi „țărmul rusesc” aflat la 400 de kilometri (este vorba de Crimeea, ocupată de Rusia), dar sunt plasate la 70 de kilometri de granița României cu Republica Moldova, insistă Sputnik.

Comentarii