Curtea Constituțională de la Chișinău a validat-o pe Maia Sandu drept viitor președinte al Republicii Moldova, iar aceasta își va prelua efectiv funcția de șef de stat la data de 24 decembrie 2020.
Dar până atunci, pe zi ce trece, Parlamentul de la Chișinău și președintele aflat încă la post, Igor Dodon, reduc tot mai mult din prerogativele funcției de șef al statului. Pe această cale, Maia Sandu tinde să ocupe mai degrabă un rol simbolic din momentul în care își va începe mandatul de șef de stat.
Majoritatea parlamentară la Chișinău este reprezentată de Partidul Socialiștilor (PSRM) și de Platforma “Pentru Moldova”, din care fac parte şi deputaţii Partidului Şor, adică de formațiuni pro – ruse și care l-au susținut pe Igor Dodon.
Acesta este contextul în care, acum două zile, miercuri seară, Parlamentul de la Chișinău a aprobat Legea privind funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Conform acestei legi, Republica Moldova va asigura condiții pentru utilizarea și dezvoltarea limbii ruse ca “limbă de comunicare interetnică” în Republica Moldova. Actele oficiale ale organelor puterii de stat și ale administrației publice se vor întocmi în limba de stat dar vor fi traduse în limba rusă, iar în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia se vor traduce și în limba găgăuză. De asemenea, organele puterii de stat, administrația publică, întreprinderile și instituțiile publice sunt obligate să primească și să examineze cereri scrise sau verbale depuse de cetățeni fie în limba de stat, fie în limba rusă. Practic, prin această lege, limba rusă devine obligatorie pentru toți angajații statului.
De menționat că, potrivit Constituției din anul 1994, “limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească” – nu cea română. Aceeași Constituție “recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării”, fără a face însă vreo referire explicită la limba română.
Câtă autoritate va avea Maia Sandu din momentul în care își preia funcția de șef de stat?
Atribuțiile președintelui Republicii Moldova sunt, deja, puternic șubrezite din cauza deciziilor Parlamentului de la Chișinău, promulgate rapid de Igor Dodon.
Cum se poate rezolva conflictul dintre Maia Sandu și Parlament?
O variantă ar fi organizarea de alegeri anticipate în Republica Moldova, care ar putea duce la formarea unei alte majorități parlamentare.
“După cinci ani de la ultima vizită a Președintelui României în Republica Moldova, vizita președintelui Klaus Iohannis de la sfârșitul acestui an este o vizită importantă pentru țara noastră și sperăm să însemne primul pas într-o colaborare de durată și productivă între țările noastre”
Maia Sandu,
Președinte ales al Republicii Moldova
“Sper că activitatea dumneavoastră ca şef a statului va contribui la dezvoltarea constructivă a relaţiilor dintre ţările noastre. Aceasta, cu siguranţă, ar răspunde intereselor fundamentale ale popoarelor Rusiei şi Republicii Moldova”
Vladimir Putin,
Președintele Rusiei
Opoziția pro-europeană din Parlamentul Republicii Moldova a refuzat să voteze noua Lege a limbilor, inițiată de socialiști, dar acest demers al Opoziției a fost inutil. Imediat după votul de miercuri seară, agenția de presă oficială a Rusiei, TASS, anunța marea știre, făcând precizările că va exista dreptul la educație, “în egală măsură”, în limba de stat și în limba rusă și că limba rusă este vorbită de o treime din populația acestei foste republici sovietice. TASS mai preciza că limba moldovenească “rămâne limba oficială în documentele guvernamentale”.
Anterior votului de miercuri seară, Parlamentul de la Chișinău, condus de Zinaida Greceanîi – lidera PSRM, se mai remarcase și prin alte decizii controversate, care au fost însă promulgate de președintele Igor Dodon. Una dintre aceste decizii a fost scoaterea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova de sub autoritatea șefului statului și trecerea lui sub autoritatea Parlamentului. Drept urmare, teoretic, socialiștii lui Dodon o vor putea spiona, prin intermediul SIS, chiar pe Maia Sandu.
Prima reacție oficială, de la București, față de această succesiune de evenimente a fost transmisă, ieri, de Ministerul Afacerilor Externe al României.
“România consideră că R. Moldova are nevoie de relații de cooperare corecte și eficiente cu instituțiile financiare internaționale, cu UE și cu statele vecine, bazate pe respect reciproc și predictibilitate, pentru ca astfel să poată asigura prosperitatea tuturor cetățenilor săi. Adoptarea de o asemenea manieră a unor legi precum cea privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, legea bugetului de stat, modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale sau abrogarea “legii miliardului” nu contribuie la acest deziderat”, precizează comunicatul difuzat de Ministerul de Externe al României.
