Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Apel la calm

Cum pot fi modificate corect legile Justiției

Într-un moment în care anumite ONG-uri din magistratură încearcă să atragă judecătorii și procurorii într-o grevă cu un pronunțat caracter politic, APADOR-CH face un apel la calm atât către „organele judiciare“ cât și către Parlament.

Cristi Ciuperca 0 comentarii

Actualizat: 18.12.2017 - 11:48

 
PADOR-CH este prima voce din societatea civilă care recunoaște și excesele organelor judiciare de la dezbaterile privind legile Justiției. Asta în contextul în care sunt unele voci din ONG-uri ale magistraților care îndeamnă judecătorii și procurorii la protest care să aibă influențe politice.

„APADOR-CH face un apel public către ambele părţi, «organe judiciare» şi Parlament, implicate într-un dialog din ce în ce mai greu de realizat, să-şi tempereze excesele şi idiosincraziile, existente din partea fiecăruia, destul de vizibile la dezbaterea privind «legile Justiţiei» şi să coopereze loial, pentru adoptarea unor reglementări echilibrate. Legislația penală nu trebuie să creeze nici posibilitatea sau aparenţa încurajării unor abuzuri de putere din partea anchetatorilor, dar nici posibilitatea împiedicării sau zădărnicirii activităţii de descoperire şi combatere a infracţiunilor”, se arată într-un mesaj al organizației postat pe pagina de internet a APADOR.

 Confuzia pe Codul de Procedură Penală

Dacă modificările la legile care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor nu au fost de natură să le afecteze munca, cele de la Codul de Procedură Penală ridică unele probleme.

De altfel, până și APADOR-CH  constată că unele dintre propunerile de modificare sunt redactate deficitar, necorelat și superficial. Spre exemplu, în cazul modificării art. 4 din CPP, privind prezumţia de nevinovăţie, se prevede că încălcarea unor obligaţii privind comunicarea publică a informațiilor din dosare penale constituie infracţiune. „Or, în Codul de Procedură Penală nu pot fi prevăzute infracţiuni (nici prin norme de trimitere la Codul Penal). Dacă se doreşte incriminarea încălcării unor obligaţii din CPP, aceasta se poate face doar prin modificarea/completarea Codului Penal, din care să rezulte în mod clar care este infracţiunea în care se încadrează fapta respectivă”, spun reprezentanții APADOR.

Cu privire la incriminarea propusă prin modificarea art.4, APADOR-CH atrage atenția că o interdicţie absolută de a comunica orice informaţie privind o cauză penală este în mod vădit excesivă şi denotă lipsă de realism.

„Este adevărat că dosarele penale nu trebuie dezbătute la televizor, cum se mai întâmplă în prezent, dar trebuie prevăzută în textul de lege posibilitatea comunicării, în mod neutru, a unui minimum de informaţii privind autorul, fapta comisă şi posibila încadrare juridică. De asemenea, comunicarea unor astfel de informaţii ar trebui permisă atunci când, în interesul urmăririi penale sau al prezervării ordinii publice ori pentru prevenirea infracţiunilor, este necesară informarea opiniei publice cu privire la faptele comise de o anumită persoană (incidentul de la metrou, de săptămâna aceasta, soldat cu decesul unei persoane, este un exemplu în acest sens). Astfel, interdicția absolută de a comunica informații propusă sub pretextul prezumției de nevinovăție poate afecta atât activitatea de combatere a infracțiunilor, cât și dreptul publicului de a fi informat, parte a libertății de exprimare”, spun cei de la APADOR.

În forma actuală propusă de majoritatea PSD-ALDE-UDMR este interzis inclusiv avocaților și părților de a face declarații despre dosarele în care sunt implicate. Specialiștii consultați de „România liberă“ spun că era mai simplu dacă textul cu modificări prevedea în mod expres doar interdicția procurorilor de a da date din dosarele pe care le instrumentează sau a șefilor lor de a anunța prin comunicate de presă derularea unor percheziții, așa cum se întâmplă acum la DNA.  

 DIICOT este mai afectat de modificări decât DNA

 Deși oamenii politici sunt ținte mai ales în anchetele Direcției Naționale Anticorupție, modificările pe care le propune Parlamentul la Codul de Procedură Penală ajung mai degrabă să lovească în activitatea DIICOT și a parchetelor mici și nu să creeze instrumente pentru a bloca derapajele unor procurori DNA.

În concret, una din schimbările propuse este introducerea posibilității celui pus sub urmărire penală de a participa la audierea martorilor. 

Iată ce spun cei de la DIICOT despre această nouă prevedere: ”Modificările propuse la art. 83 C.pr.pen cu privire la prezența inculpatului la proceduri de audiere a diferiților subiecți procesuali în faza de urmărire penală contrazice dispoziții exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenței inculpatului – a se vedea situația victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaților nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor”.

Mai concret, este greu de crezut că o victimă a unui interlop de talia lui Nuțu Cămătaru va mai accepta să declare ceva împotriva acestuia în momentul în care va sta la aceeași masă cu el. Asta pentru că victimele proxeneților, să spunem, sunt persoane sărace, fără posibilități reale de a se apăra în fața amenințărilor. Din acest motiv primesc de multe ori și calitatea de martor cu identitate protejată.

În schimb deși DNA spune că modificarea va afecta și lupta anticorupție, șansele sunt mai mici. Asta pentru că de obicei cei care denunță fapte de corupție sunt oameni de afaceri cărora li se cere mită, persoane care au posibilitatea de se apăra în cazul unor amenințări. În plus, chiar și fără această modificare în dosare, în prezent suspecții de corupție află rapid care sunt denunțătorii lor.

 Cum putem ajunge o țară de urmăriți penal

Cei de la DNA spun că modificarea art. 307 alin. 2 Cod Procedură Penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană determinată să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate, iar în acest mod nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant.

Fără această modificare amintită mai sus, pe legislația în vigoare, în momentul când primește o sesizare, dacă constată că acea sesizare îndeplinește toate criteriile prevăzute de lege procurorul începe urmărirea penală față de fapta care este reclamată.  Doar că această posibilitate le-a dezvoltat la foarte mulți procurori tendința de a administra toate probele cu urmărirea penală ”in rem” și după terminarea probatoriilor să dispună urmărirea penală față de persoana suspectată, deși știau de la început cine sunt făptașii. În acest mod s-a încălcat flagrant dreptul la apărare al celor cercetați și la posibilitatea apărătorilor lor de a asista actele procesuale făcute de anchetatori.

Problema este că și modificarea propusă este una cu două tăișuri. Dacă se menține varianta dorită cu obligația procurorului de a începe urmărirea penală față de o persoană imediat după înregistrarea sesizării, fără să administreze probe ne vom trezi în situația ca orice persoană să fie urmărită penal fără niciun minim de probe administrat, pentru că pe noua reglementare majoritatea probelor se fac după începerea acțiunii penale.

Comentarii

loading...