Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto Arhiva

Arad: Dosar pentru omor în cazul celor zece persoane executate de comunişti în 1958

Procurorii Parchetului Militar Timişoara au întocmit un dosar de cercetare penală pentru omor şi infracţiuni contra umanităţii în cazul celor zece persoane care au fost executate de securişti în 1958 pentru că ar fi comis fapte împotriva regimului comunist.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 08.05.2018 - 14:32

Rămășițele acestora sunt căutate, începând de marţi, într-un cimitir din municipiul Arad. Procurorii afirmă că mai există în viaţă persoane care pot răspunde penal în acest caz, în timp ce urmaşii victimelor îşi doresc în primul rând să recupereze osemintele pentru a face înmormântări creştineşti.

Ancheta procurorilor militari a început în urma unei sesizări depuse de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care organizează acţiunea de căutare şi recuperare a rămăşiţelor umane.

Prim-procurorul Radu Ilina, din cadrul Parchetului Militar Timişoara, a declarat, marţi, la Arad, unde participă la săpăturile arheologilor, că a fost deschis un dosar penal ”pentru cercetări competente în vederea stabilirii împrejurărilor concrete şi mai ales a autorilor nemijlociţi ai uciderii unui număr de zece deţinuţi în noaptea de 1 spre 2 septembrie 1958”.

”Se pare că atunci au fost scoşi din Penitenciarul Timişoara de lucrători ai Direcţiei de Securitate, executaţi tot în perimetrul Penitenciarului Timişoara, după care au fost aduşi în raza Cimitirului Pomenirea din Arad, aruncaţi într-o groapă comună, cu toate consecineţele grave şi dramatice pentru familiile şi rudele lor. În funcţie şi de rezultatul cercetării din teren, urmează să se întreprindă examinări judiciare, analiză patologică a rămăşiţelor umane, vom pleca de la victime pentru a reface adevărul acelor vremuri”, a spus colonelul Radu Ilina.

Întrebat de News.ro dacă mai există persoane care pot răspunde penal pentru uciderea celor zece persoane, procurorul a declarat că există informaţii că sunt în viaţă mai mulţi responsabili.

”Din informaţiile noastre, mai există în viaţă persoane care pot fi trase la răspundere, pentru că vorbim de comanda plutonului de execuţie, de componenţa acelui pluton şi nu în ultimul de cei ce au ordonat această măsură de suprimare a vieţii”, a spus Ilina.

Conform sursei citate, în dosar s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiuni de omor şi infracţiuni contra umanităţii, fapte care sunt imprescriptibile.

Unul dintre puţinii urmaşi ai celor executaţi a fost prezent, marţi, la locul săpăturilor, declarându-le jurnaliştilor că principala dorinţă a sa este aceea de a face o înmormântare creştinească.

Ştefan Lukacs avea 13 ani când tatăl său, cu acelaşi nume, a fost executat de Securitate.

”Ultima dată mi-am văzut tatăl cu un an şi jumătate înainte să fie executat. Securitatea a fost la noi acasă şi a făcut percheziţie, a ridicat orice înscriusuri a găsit, inclusiv de la rudele noastre din Pecica (judeţul Arad – n.r.). După ce l-au condamnat pe tata, comuniştii ne-au scos din casă. Mama era cu trei copii în stradă, nu ne-au primit la muncă, nici măcar la colectiv. A fost foarte greu. Unui localnic i s-a făcut milă şi ne-a lăsat să stăm într-o casă pe care o avea goală în Pecica”, a povestit bărbatul în timp ce lăcrima din cauza amintirilor neplăcute.

Ştefan Lukacs spune că a făcut primele demersuri pentru a găsi rămăşiţele tatălui său imediat după Revoluţia din 1989.

”Am vrut să îndeplinesc dorinţa mamei mele de a-i face înmormântarea creştinească. Până acum nu am reuşit… Dacă vom găsi rămăşiţele, le voi înhuma la Szeged (Ungaria – n.r.), lângă mama, care a murit acolo”, a spus bărbatul originar din oraşul arădean Pecica.

Ştefan Lukacs a adăugat că sentinţa din 2010 a Curţii de Apel Cluj, care i-a declarat nevinovat tatăl, ”a făcut o mare dreptate”, dar cu toate acestea familia nu şi-a recuperat casa şi bunurile confiscate de comunişti.

Istoricul Marius Oprea, fondator al IICCMER, a declarat că cei zece executaţi făceau din aşa numitul lot ”Szoboszlay Aladar”, grupare condusă de un preot ”care înepând cu vara anului 1955 a organizat cea mai puternică structură politică de opoziţie la adresa regimului comunist, Partidul Muncitoresc Creştin”.

”Cei zece au fost reabilitaţi judiciar (în 2010 – n.r.), deci putem vorbi de victime nevinovate ale represiunii comuniste. Am lucrat şi în alte zone în care au fost înmormântaţi deţinuţi ai regimului comunist. Am găsit mulţi oameni executaţi sumar de către Securitate şi îngropaţi în locuri izolate, în păduri, în munţi, în circa 40 de locuri din ţară. În cei peste zece ani în care facem astfel de investigaţii, am găsit în jur de o sută de cadavre până acum din peste 100.000. Nu se cunoaşte o cifră exactă a victimelor comunismului, dar personal am găsit în arhive până acum numele a 617.872 persoane care au suferit măsuri represive din partea regimului comunist şi se poate estima că peste 100.000 au murit pe parcursul detenţiei, internării lor în lagăre de muncă forţată sau fiind executaţi”, a spus istoricul Marius Oprea.

Organizatorul acţiunii de la Arad, Gheorghe Petrov, din cadrul IICCMER, a spus că se fac săpături în trei locuri de pe o parcelă a cimitirului arădean, existând mărturii că în perimetrul respectiv este groapa comună.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat, luni, că face investigaţii arheologice în Cimitirul Pomenirea din municipiul Arad, urmând să deshumeze rămăşiţele pământeşti a zece persoane care au fost executate prin împuşcare în 1 septembrie 1958, în urma unei condamnări penale pentru fapte îndreptate împotriva regimului comunist.

Cei zece condamnaţi la moarte sunt: Szoboszlay Aladar - născut în 18 ianuarie 1925 în Timişoara, preot catolic; Huszar Iosif - născut în 9 martie 1913 în Viena, fost moşier; Konya Ştefan - născut în 4 ianuarie 1915 în Gheorgheni, avocat; Lukacs Ştefan - născut în 20 februarie 1920 în Pecica, contabil; Tamas Imre - născut în 7 septembrie 1907 în satul Iscroni (Hunedoara), învăţător; Tamas Dezideriu - născut în 16 mai 1901 în Bărbătenii de Jos, funcţionar; Orban Ştefan - născut în 20 august 1900 în Păuleni-Ciuc, funcţionar, căsătorit; Orban Carol - născut în 6 iulie 1888 în Mădăraş, fost moşier; Abraham Arpad - născut în 16 februarie 1914 în Bixad, preot catolic; Fîntînaru Alexandru - născut în 25 martie 1895 în Semlac, avocat.

Toate persoanele condamnate au depus în 6 iunie 1958 recurs împotriva sentinţei, acesta fiind admis de Tribunalul Suprem al R.P.R., Colegiul Militar. Prin decizia nr. 206 din 24 iulie 1958, instanţa supremă a schimbat două încadrări juridice pentru unii condamnaţi dar a păstrat sentinţa cu pedepsele hotărâte de prima instanţă, care astfel a rămas definitivă.

După căderea regimului comunist, rudele şi urmaşii celor executaţi au început să facă demersuri pentru a putea afla locul unde au fost îngropaţi morţii, scopul fiind recuperarea osemintelor şi reînhumarea lor creştinească. Acest lucru nu s-a putut realiza pentru că nu existau informaţii sigure despre locul înhumării.

Comentarii

loading...