Grecia, confruntată cu o gravă criză economică ce a afectat sistemul financiar global, cheltuieşte peste un miliard de euro cu două submarine pe care le-a cumpărat de la Germania, ţara care a ridicat cele mai mari exigenţe înainte de a fi de acord să participe la planul de salvare a naţiunii elene. Mai mult, Grecia se gândeşte să-şi mai ia şi şase fregate şi 15 elicoptere de la Franţa.
În ultimii ani, Grecia a cumpărat peste 24 de avioane F-16 de la Statele Unite, pentru care a plătit peste 1,5 miliarde de euro.
În timp ce pensiile au fost scăzute cu 5% şi toate sectoarele economice ale Greciei sunt afectate de drastice reduceri de cheltuieli, necesare pentru a evita falimentul, guvernul de la Atena nu a umblat la bugetul apărării, scrie The Wall Street Journal citat de NewsIn.
Grecia, cu o populaţie de numai 11 milioane de locuitori, este cel mai mare importator de arme convenţionale din Europa şi pe locul al cincilea în lume, după state precum China, India, Emiratele Arabe şi Coreea de Sud. Cheltuielile militare ale Greciei sunt cele mai mari din Uniunea Europeană raportat la Produsul Intern Brut. Aceste cheltuieli au fost unul dintre factorii care au dus la acumularea datoriei naţionale uriaşe a Greciei.
Printre cheltuielile Greciei asupra cărora planează mari semne de întrebare se numără însă achiziţionarea a două submarine noi a căror valoare depăşeşte un miliard de euro. Grecia mai are însă opt submarine. Acordul de achiziţionare a submarinelor germane a fost anunţat în martie, când era clar că ţara se îndreaptă către faliment. Acordul prevede în total de şase submarine, care vor fi achiziţionate printr-o tranzacţie complicată, ce a început în urmă cu zece ani, cu firme germane.
În ceea ce priveşte achiziţiile de armament din Franţa, Ministerul Apărării din această ţară a confirmat, în luna mai, că autorităţile elene doresc să continue negocierile.
Vicepremierul elen Theodore Pangalos ar fi declarat în mai că “s-a simţit obligat să cumpere arme de care ţara nu are nevoie”, iar aceste acorduri militare îl fac acum să simtă “o ruşine naţională”.
Unii oficiali europeni au acuzat Franţa şi Germania că fac din înţelegerile lor militare cu Grecia o condiţie pentru participarea la salvarea financiară a acestei ţări, acuzaţie, evident, negată. Germania a spus că tranzacţia cu submarine era punctul culminant al unui contract mai vechi, semnat cu mult înainte de criza din Grecia.
Germania este, pe de altă parte, ţara care suportă cel mai mult povara planului de salvare a Greciei, însă a fost, totodată, şi cea mai vocală în a condamna Atena pentru modul nechibzuit de a se administra financiar. Cancelarul german Angela Merkel a cerut pe un ton foarte ferm guvernului elen “să-şi facă temele” în ceea ce priveşte reducerea îndatorării. Însă acordurile militare arată cum Germania şi alţi creditori au beneficiat, într-un fel, de pe urma risipei de care a dat dovadă Grecia şi cum aceste înţelegeri se întorc acum împotriva lor, comentează WSJ.
În luna mai, unitatea pentru investigarea criminalităţii economice a început să analizeze toate acordurile de armament din ultimii zece ani – în valoare totală de aproape 16 miliarde de euro – pentru a determina daca Grecia a cumpărat la suprapreţ sau a făcut achiziţii militare nenecesare.
Procurorii germani investighează, pe de altă parte, dacă oficialii greci au fost mituiţi cu milioane de euro pentru a încheia tranzacţia cu submarine.
