Reparaţia capitală restantă a căii ferate ar putea dura între 300 şi 500 de ani, dacă guvernele ce vor urma vor continua să asigure actualul nivel de finanţare, arată date furnizate ieri de conducerea CFR SA.
Potrivit prezentării făcute de şefii companiei, George Micu, director general, şi Sorin Mândruţescu, preşedinte al Consiliului de Adminstraţie, 8.260 de kilometri de cale ferată (adică 60% din totalul de 13.680 de kilometri, inclusiv calea ferată dublă) şi 66% dintre poduri (3.115 din totalul de 4.739) sunt scadente la reparaţii capitale.
Compania de infrastructură feroviară spune că reparaţiile menţionate mai sus, fără lucrările curente şi ele necesare, ar costa 41,8 miliarde lei, din care 500 de milioane lei doar podurile. Calculele se bazează pe standardele de cost ale Transporturilor unde reparaţia kilometrului de cale ferată este socotită la 1,1 milioane euro. Oricum preţul unitar nu este mai mic de 750.000 de euro, sumă ce apare în contractul de activitate semnat de stat cu CFR SA în primăvara acestui an.
Potrivit celor doi şefi, în acest an CFR SA va primi de la buget pentru reparaţii capitale 79 de milioane de lei, adică suma din care s-ar putea repara capital între 17 şi 22 de kilometri de cale ferată anual. Deoarece autostrăzile aduc voturi, calea ferată nu, partidele politice din România preferă direcţionarea grosului banilor către sectorul rutier. Astfel, de cel puţin 10 ani, CFR SA se găseşte într-o continuă stare de subfinanţare, în care numărul kilometrilor ce intră pe lista reparaţiilor capitale îl depăşeşte cu mult pe cel al kilometrilor reparaţi. Dacă aceasta va continua şi în anii ce vor veni, reparaţia celor 8.260 de kilometri ar putea dura între 375 şi 485 de ani.
Potrivit contractului de activitate semnat de CFR cu statul ridicarea vitezei de circulaţie de la actualul nivel mediu de 70 de kilometri la oră la cea de proiectare, de 82 de kilometri la oră ar costa suplimentar faţă de reparaţii 1,4 miliarde lei. Aducerea căii ferate la o viteză de 160 de kilometri la oră, standardul în UE în transportul de călători, ar mai costa suplimentar 9,8 miliarde lei.
Coşurile de gunoi şi Facebook-ul salvează realitatea
Legaţi de mâini şi de picioare în privinţa principalelor probleme pe care trebuie să le înfrunte societatea, anume sărăcia bugetară impusă de Guvern, pierderea traficului de persoane şi călători în favoarea rutierului, închirierea căii ferate la cererea FMI, conducerea CFR SA a încercat ieri să îmbunătăţească imaginea companiei prezentând un powerpoint frumos colorat ce conţine şi ”realizări”. În primul semestru din 2013 veniturile totale au crescut cu 3,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, cele din exploatare cu 7,4% iar cheltuielile totale s-au redus cu 7,5%. Evoluţiile pozitive trebuie privite cu reţinere căci sunt nominale şi nu iau in calcul inflaţia ultimului an cifrată la 5%. Micşorările de cheltuieli sunt şi ele explicabile prin concedierile făcute.
CFR SA a prezentat şi alte realizări precum acţiuni culturale organizate în Gara de Nord, numită ”Centru al Culturii Urbane”, punerea în funcţiune a unei reţele de internet wifi, schimbarea coşurilor de gunoi şi alte iniţiative la fel de neutre pentru probleme cronice ale căii ferate.
