Românii care lucrează în străinătate au trimis anul trecut acasă 4,23 miliarde euro, mai puțin decât în 2012, când au expediat 4,55 miliarde euro, însă mai mult decât au cumulat investițiile străine directe în țara noastră.
Anul trecut, investiţiile străine directe în România au crescut cu 26,8%, comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a înregistrat prima apreciere de la începutul crizei financiare.
„Românii care lucrează în Germania şi Statele Unite ale Americii au trimis anul trecut mai mulţi bani în ţară decât cei din Spania, unde sunt mai mulţi, însă mai slab calificaţi şi mai prost plătiţi, pe primul loc menţinându-se muncitorii din Italia”, a precizat economistul-şef al Băncii Naționale a României,Valentin Lazea.
Conaționalii noștri care lucrează în Spania, țară ce pare să își revină cu greu după recesiune, şi-au redus anul trecut sumele trimise acasă rudelor, la 393 milioane euro, de la 504 milioane euro în 2012. În perioada 2005-2010, românii din Spania s-au clasat pe poziţia a doua, după Italia, în ceea ce privește sumele de bani expediate în țară.
Conform statisticilor oficiale, în Spania trăiesc aproape 920.000 de români, iar în Italia peste 940.000. Însă Ministerul Afacerilor Externe menţionează faptul că, numărul românilor din Italia ar fi cu 350.000 mai mare faţă de statisticile oficiale.
Băncile, lipsite de strategie în atragerea banilor românilor
Economistul-şef al BNR este de părere că instituțiile bancare trebuie să-și stabilească strategii diferite în funcţie de cele trei tipologii de emigranţi. Astfel, Lazea explică schimbarea clasamentului prin profilul diferit al românilor din cele trei zone geografice mari.
Astfel, lucrătorii din Spania, Italia, Portugalia și Grecia, care sunt cei mai numeroși, sunt de regulă mai puţin calificaţi, au salarii mai mici şi, în consecință trimit bani mai puţini. Cei din Germania, Franţa şi Marea Britanie au un grad de instruire mai înalt şi expediază ceva mai mulţi bani.
Potrivit lui Lazea, aceste două categorii de românii au probabil intenţia să se întoarcă în ţară şi să înceapă o afacere sau să-şi construiască o casă, iar băncile ar trebui să aibă o strategie diferită pentru atragerea sumelor trimise de aceștia.
A treia categorie este reprezentată de persoanele supraspecializate, cu masterate, doctorate, care lucrează în Statele Unite și Canada şi care trimit bani fără a avea de gând să se întoarcă în ţară. "Una este să urmăreşti un emigrant care vrea să se întoarcă acasă şi trebuie să ştii ce anume are de gând, să deschidă o mică afacere sau să-şi construiască o casă sau să-şi cumpere o maşină, altfel de strategie ai faţă de un emigrant care n-are de gând să se întoarcă şi trimite bani acasă ca să-şi ajute rudele sau copiii să meargă la şcoală", a explicat economistul-şef al băncii centrale.
Cât au investit străinii
În ceea ce privește investițiile străine directe, în primele patru luni ale anului, acestea au totalizat 785 milioane de euro, cu 8,7% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut, înregistrând o încetinire a ritmului de creştere faţă de cel înregistrat în primul trimestru, când s-au situat la peste 30%. Participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat 705 milioane euro, iar creditele intragrup 80 milioane euro.
În luna aprilie, investiţiile au totalizat 215 milioane de euro, în scădere faţă de 290 milioane de euro în luna martie, care au reprezentat cel mai ridicat nivel de la începutul anului. În ianuarie, investiţiile străine directe au fost de 36 milioane de euro, în timp ce, în februarie, acestea au atins 244 milioane de euro.
În primele trei luni, investiţiile străine directe au totalizat 570 milioane euro, în creştere cu 30,1% faţă de perioada similară, astfel că la patru luni ritmul de creştere s-a redus de aproape 3,5 ori.
În ceea ce privește anul 2012, investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus, de numai 18 milioane euro, iar investiţiile din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au avut un impact negativ de 5 milioane euro. Conform Băncii Naționale, cele mai mari investiții au fost atrase de București-Ilfov (60,6% din totalul investițiilor străine directe), zona de centru (7,8%) și vest (7,6%).
Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008 – 9,496 miliarde euro. Între 2003 şi 2006, România a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungând la 5,183 miliarde euro în 2004, 5,213 miliarde euro în 2005 şi 9,056 miliarde euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în România, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008. Însă, în anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzând abrupt până la 3,48 miliarde euro şi la 2,2 miliarde euro în 2010. În 2012, investiţiile străine directe nete au crescut pentru prima dată de la începerea crizei, iar în 2013 au urmat același trend ascendent.
Ce ar trebui făcut pentru a atrage mai mulți bani? „Dacă realizaţi un mediu corespunzător, investitorii vor veni. Nu este suficient să fiţi parte din Uniunea Europeană. Trebuie să faceţi mai multe. Poziţia strategică va fi un factor care va atrage investitorii. Viitorul este în mâinile voastre, nu este nici la Bruxelles, nici la Washington. Depinde de voi să creaţi mediul de afaceri corespunzător“, a afirmat economistul american Joseph Quinlan, care a vizitat în urmă cu ceva timp România.
