» Fondul nu impune majorarea unor impozite sau taxe.
» Sindicatele spun ca FMI nu propune inghetarea salariilor.
» Guvernul va trebui sa faca singur toate ajustarile, inclusiv concedierile si taierea bonusurilor.
Acordul dintre fondul Monetar International (FMI) si Romania va fi relaxat si nu va impune conditii dure privind majorarea de taxe si impozite si nici chiar inghetarea tuturor salariilor, cel putin intr-o prima etapa, spun specialistii. El va regla totusi chestiunile privind cheltuielile excesive cu salarizarea bugetarilor, inclusiv reducerea sporurilor si a numarului de salariati din companiile cu pierderi, controlate de stat.
Faptul ca Romaniei nu i se aplica tratamentul clasic de inghetare a salariilor, cum a fost cazul Ungariei, sau de crestere a taxelor, cum s-au petrecut lucrurile in Letonia, se datoreaza caracterului preventiv al acordului, care nu acopera o incapacitate de plata a statului, a lasat ieri sa se inteleaga presedintele Traian Basescu.
"Romania nu a solicitat un pachet de ajutor, deci nu suntem in situatia in care au fost sau poate vor fi alte tari care in ultima clipa solicita sume de la institutii internationale pentru a se salva. Noi actionam preventiv, pornind de la ce s-ar putea intampla mai rau in evolutia globala a economiei, poate chiar exageram putin riscurile", a declarat Basescu. Reprezentantii Fondului au avut ieri cateva runde de discutii cu partidele politice si sindicatele, in urma carora s-au lamurit oarecum asteptarile privind conditionalitatile Fondului. Potrivit fostului ministru de Finante Varujan Vosganian, FMI nu va impune Romaniei nici o conditie, cel putin intr-o prima etapa, dar va monitoriza strict deficitul bugetar asupra caruia se va cadea de acord in textul memorandumului pentru imprumut.
"FMI nu ne va impune conditii. Vor masura cu cat deficitul bugetar se abate de la cele convenite", ne-a declarat fostul ministru de Finante. El admite totusi ca, in cazul depasirii limitei de deficit bugetar fixata de ambele parti, sunt posibile majorari ulterioare de taxe. "Daca ai o abatere majora de la deficit, adica daca diferenta intre deficitul convenit si cel real este, sa zicem, de 8 miliarde euro, FMI te va obliga s-o acoperi. Atunci Guvernul are trei posibilitati: fie mareste deficitul, fie taie cheltuielile, fie creste taxele si impozitele, lucru pe care noi nu-l vom accepta", ne-a declarat fostul ministru liberal de Finante.
Potrivit analistilor, chiar si fara conditionarea acordului de catre FMI, ajustarile privind salariile, sporurile si cheltuielile cu pensiile vor fi facute oricum de Guvern. "si fara FMI tot trebuie sa se ia masuri pentru reducerea pierderilor. In cazul CFR, de pilda, pierderile sunt aproape de 0,6% din PIB, ceea ce e enorm. Apoi si fara FMI trebuie ridicata mai rapid varsta de pensionare, deoarece in 2010 va fi foarte dificil sa finantam fondul de pensii", ne-a declarat o sursa apropiata negocierilor.
Potrivit liderului Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin, expertii FMI ar fi recomandat o lege unitara care sa reglementeze salarizarea in sistemul bugetar si au sustinut ca sporul de vechime, sporul pentru orele lucrate pe timp de noapte si plata orelor suplimentare nu pot fi desfiintate. In plus, arata Costin, FMI nu va impune inghetarea salariilor, ci va accepta ca "fondul de salarii sa fie corectat cu indicele de inflatie, dar el va trebui directionat catre cei cu venituri salariale mici".
» Deficit peste 4% din PIB
FMI va accepta un deficit bugetar care va depasi 4% din PIB, dar asta nu va elibera multi bani pentru Guvern, deoarece prognozele privind economia sunt sumbre. Expertii FMI lucreaza pe estimari "preventive" de scadere a economiei cu -4, -5 si chiar -6%. Economistul-sef al ING Bank, Nicolaie Chidesciuc, estima ca, in cazul unei scaderi a economiei cu 3,5%, PIB-ul ar fi de 121 miliarde euro, iar un deficit de 4,7% ar echivala cu circa 5 miliarde euro, aproape egal cu imprumutul de la UE.
