Banca Naţională ar României ar putea să nu reducă dobânda de politică monetară în acest an, aşa cum aşteptau majoritatea analiştilor, din cauza inflaţiei importate dar şi a faptului, unic în Europa Centrală, că leul nu a profitat de dezvoltarea pieţei emergente, potrivit unei analize Reuters şi citate de Mediafax.
Majoritatea analiştilor intervievaţi de Reuters luna trecută anticipau că BNR va reduce dobânda cheie în acest an, odată cu atenuarea impactului majorării taxei pe valoarea adăugată (TVA) asupra preţurilor şi datorită faptului că România se pregăteşte să încheie un acord preventiv cu FMI.
Acordul marchează progresele realizate de România şi ar trebui să reducă îngrijorările privind evoluţia leului, care au influenţat decizia BNR de a menţine dobânda la un nivel ridicat, începând din luna mai.
Creşterea economică este încă redusă, bugetul este sub presiune, iar economia se confruntă cu creşterea preţului petrolului, dar şi cu reforme pe piaţa locală a energiei care vor duce la majorarea tarifelor. Din acest motiv, perspectivele de apreciere a leului sau de încetinire a inflaţiei sunt scăzute, potrivit Reuters.
Inflaţia din ianuarie, de 7%, a fost peste aşteptări şi cea mai ridicată din Uniunea Europeană, iar unii analişti se gândesc să îşi modifice estimările fie la menţinerea dobânzii cheie la 6,25% în acest an, fie chiar la creşterea acesteia.
“Banca centrală nu va reduce dobânda în acest an. De fapt, există riscuri sporite de majorare”, a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist şef la ING Bank Romania.
Majoritatea analiştilor vor aştepta mai multe semnale din partea decidenţilor, înainte de a-şi revizui estimările, dar recunosc că riscurile inflaţioniste s-au amplificat. Din acest motiv, unii dintre ei spun că există şanse ca BNR să fie nevoită să majoreze dobânda cheie la sfârşitul lui 2011, pentru a proteja ţintele de inflaţie de 2%-4% pentru acest an şi cel viitor.
Alternativa este ca BNR să menţină dobânda cheie la nivelul actual şi să susţină aprecierea leului, fie prin intervenţii indirecte, fie prin limitarea treptată a lichidităţilor, prin creşterea dobânzilor pe piaţa monetară.
În ambele situaţii, randamentele pentru obligaţiunile pe termen de cinci ani vor creşte faţă de nivelul actual de circa 7,2%, mărind costul împrumuturilor, iar ritmul de redresare, deja lent, va încetini.
Orice majorare a costului împrumuturilor va fi extrem de nepopulară în rândul românilor, afectaţi în ultimii doi ani de măsuri draconice de reducere a cheltuielilor bugetare.
“Riscurile sunt mai mari, dar, după evoluţiile recente, aşteptăm un mesaj din partea băncii centrale”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank.
Aprecierea monedelor a permis altor bănci centrale din Europa Centrală să menţină dobânzile la un nivel redus, în timpul redresării economice, dar Polonia şi Ungaria le-au mărit deja, iar Cehia este aşteptată să ia o măsură similară.
Leul s-a menţinut stabil faţă de euro, la un nivel apropiat de cel din iunie 2010, dar zlotul polonez s-a apreciat cu 3%, iar coroana cehă cu 5%.
Cursul de referinţă anunţat miercuri de BNR a scăzut miercuri cu 0,57 bani, la 4,2051 lei/euro, şi a atins un nou nivel minim de după 4 iunie 2010, aprecierea leului fiind explicată de dealeri prin intervenţiile indirecte anterioare ale băncii centrale, care au redus din lichidităţile băncilor.
În privinţa compensării costului mare al materiilor prime, exprimat în dolari, zlotul s-a apreciat din iunie cu 17% faţă de acesta, coroana cehă cu 19%, iar leul cu numai 12%, în timp ce inflaţia este mai ridicată în România.
BNR anticipează că inflaţia va încetini de la 8% în decembrie la 3,6% la sfârşitul acestui an, dar creşterea preţurilor a depăşit constant aşteptările băncii, din 2005.
În România, alimentele, carburanţii şi energia reprezintă peste 50% din coşul inflaţiei, comparativ cu 30%-40% în Ungaria, Polonia şi Cehia şi mai puţin în alte state ale UE.
