Nivelul extrem de redus al veniturilor fiscale raportat la PIB este o problemă de securitate națională, atrage atenția Banca Națională a României.
Incapacitatea de a asigura serviciile publice la un nivel de calitate, reducerea dramatică a investițiilor, dar și lipsa resurselor pentru Apărare sunt doar câteva efecte, spun specialiștii.
Evaziunea fiscală, în floare
„Nivelul veniturilor fiscale este o problemă de securitate națională în România“, a declarat ieri Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR, în cadrul unei dezbateri organizate de Curs de Guvernare și BNR, despre cum poate fi România parte a „nucleului dur“ al UE, după Brexit. Întrebat de RL ce presupune acest lucru și de ce s-a ajuns aici, Dăianu a explicat că un nivel al veniturilor fiscale de 26% din PIB nu poate asigura un nivel suficient al cheltuielilor pentru economie și societate.
„Sunt bunuri care nu pot fi furnizate decât de stat într-o țară săracă. Uitați-vă ce eforturi se fac pentru Apărare. Suntem aici fiindcă ne-am dus prea departe cu scăderile de taxe și impozite, dincolo de evaziune. Evaziunea este masivă și practicată de grupuri internaționale și autohtnone“, a afirmat Dăianu.
La rândul său, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că singura explicație logică pentru nivelul extrem de mic al încasărilor fiscale, sub cel de anul trecut, este creșterea evaziunii fiscale. „E contraintuitiv ca în plin boom economic să ai o creștere a evaziunii fiscale, dar e singura explicație logică“, a spus Dumitru. Potrivit acestuia, România va avea în acest an cea mai scăzută cotă a veniturilor fiscale în PIB din Europa, de 26%, când media UE e de 40%. „E colosală diferența. Reducerile de taxe din ultimii ani ca efort bugetar au însemnat 2% din PIB. Deficitul de 3% în cel mai prost moment economic trebuie să fie. Când toate țările își consolidează poziția finanțelor publice, reducând deficitele, noi le creștem rapid“, a spus președintele Consiliului Fiscal.
El a adăugat că situația va fi și mai gravă anul viitor. Chiar și așa, Guvernul a tăiat agresiv fondurile de investiții în acest an, ca să se mențină în pragul maxim de deficit bugetar, de 3%.
De la investiții au fost tăiate 10 miliarde de lei, la ultima rectificare, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră.
„În 2008-2009 aveam peste 6% din PIB pentru investiții. Azi, dacă extrapolăm execuția de până acum plus rectificarea bugetară, vom avea 2 și ceva la sută din PIB, la cel mai mic nivel al ultimilor
15 – 16 ani, probabil. Vedem cu toții lipsa cronică de infrastructură în economie și te întrebi cât mai poți amâna lucrările de infrastructură“, a spus Ionuț Dumitru.
Potrivit acestuia, încadrarea în deficitul bugetar se face cu reduceri masive de investiții și cu dividende suplimentare colectate de la companiile de stat.
„Nu poți cârpi bugetul forțând companiile de stat să plătească dividende. La anul de unde mai iei? Nu poți plăti cu resurse temporare. Componenta de cheltuieli sociale crește foarte rapid raportat la venituri“, a punctat Ionuț Dumitru.
Importuri-record, inflație de 3%
În plus, el a atras atenția asupra creșterii deficitului de cont curent, din cauza balanței comerciale dezechilibrate, cu 60% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Totodată, estimările arată că inflația va sări semnificativ, la circa 3% la începutul anului vitor, ceea ce iarăși ne va plasa în fruntea clasamentului UE. „Este inevitabil la creșterea consumului. Până acum am avut reduceri de TVA și deflația importată din Europa pe calea importurilor, care au ținut inflația în jos“, a explicat acesta.
Valentin Lazea, economist-șef al BNR, a declarat, precizând că vorbește în nume personal, nu al instituției, că există riscul ca deficitul bugetar să fie depășit. „Ne situăm la limită și orice neprevăzut ne poate arunca dincolo de această limită“, a spus acesta, adăugând că o creștere a PIB bazată pe stimuli fiscali și salariali nu e sustenabilă, fiindcă la un moment dat acești stimuli vor trebui retrași sau chiar inversați. Lazea a mai spus că România merge împotriva curentului european, fiind singurul stat membru care își crește deficitul bugetar până la limita maximă, în loc să îl scadă.
