Primul „punct de control” al programului român de asigurare la catastrofe, inclusiv măsura în care acesta a impulsionat piaţa de asigurări facultative de locuinţă, a fost marcat în cadrul ICAR 2011.
La momentul bilanţului primului an de asigurări obligatorii, participanţii la eveniment au analizat atât expunerea României la riscul de dezastru, cât şi soluţiile privind fidelizarea clienţilor, accelerarea trendului reînnoirilor, precum şi sporirea gradului de subscriere concomitent cu cel al pregătirii în faţa unei eventuale catastrofe.
Pierderile pe care le-ar provoca în sectorul rezidenţial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde euro, în condiţiile în care valoarea totală a locuinţelor la nivel naţional este estimată la 105,6 miliarde euro, potrivit ultimelor studii realizate de experţi internaţionali în modelarea riscurilor. Expunerea rezidenţială totală în România, după clasa de materiale şi înălţimea clădirilor, este estimată la aproximativ 105,6 miliarde euro, din care valoarea locuinţelor din mediul urban depăşeşte suma de 60 miliarde euro, cea din Bucureşti fiind estimată la peste 12 miliarde euro, a declarat directorul general al PAID, Marius Bulugea, în cadrul ICAR – Forumul Internaţional al Riscurilor Catastrofale. Şi cum scenariul producerii unui cutremur de intensitate comparabilă cu cel din 1977 a devenit aproape o certitudine într-o perspectivă medie de timp, asigurarea locuinţelor devine şi ea o necesitate.
Cum arată piaţa asigurărilor obligatorii după primul an?
Potrivit PAID, până la data de 6 octombrie 2011 s-au subscris 789.096 de poliţe, cu un ritm mediu de subscriere diminuat semnificativ după data de 4 august 2011, până la sub 2.000 de poliţe pe zi. Dintre acestea, 482.851 au fost poliţe încheiate pentru locuinţe din mediul urban şi 306.245 în mediul rural. „Sunt convins că cetăţenii au aflat despre această lege. Încă există voci care spun că nu sunt bani sau care nu vor să plătească pentru riscul de inundaţii, pentru că sunt expuşi doar la cutremur. Acest pachet a fost stabilit, este loc de îmbunătăţiri, dar trebuie să ţinem cont că statul nu ne va mai permite să avem acest comportament de asistaţi social. Ne referim la o obligaţie pe care Guvernul României o trasează printr-o lege”, a subliniat Marius Bulugea. Legea nr. 260 are un caracter social foarte important şi timpul a demonstrat că asigurarea obligatorie nu este o taxă. Deja s-au acordat despăgubiri celor care au avut daune, a subliniat Marinela Nemeş, director, Direcţia Juridică, CSA. Amenda nu este singura sancţiune. Cea mai importantă sancţiune este tocmai faptul că în momentul producerii unuia dintre cele trei riscuri nu mai beneficiezi de ajutor nici de la Guvern, nici de la administraţiile locale, a adăugat Marinela NEMEŞ.
Tarife pentru asigurări
Adrian Marin, CEO, GENERALI România, şi Membru în Consiliul Director al UNSAR, a spus că totuşi, din cauza concurenţei, am asistat la o reducere semnificativă a tarifelor pentru asigurările facultative. „Sper să nu urmăm trendul RCA-ului şi piaţa să poată oferi servicii la nivelul preţurilor pe care le practică. Numărul de poliţe a crescut, însă prima a scăzut. În 2012, ritmul de creştere probabil se va atenua, iar companiile se vor concentra asupra menţinerii portofoliului şi pe creşterea gradului de asigurare în ceea ce priveşte locuinţa sau bunurile. Legea trebuie aplicată şi respectată şi trebuie să se înceapă aplicarea amenzilor, pentru a ajunge la un grad mai mare de acoperire a asigurărilor obligatorii, a declarat Cristian Bălănică, Directorul General al PIRAEUS Broker. Şi Anca Bălănică, CEO PLATINUM Asigurări, consideră că asigurările facultative nu ar fi avut o creştere atât de vizibilă dacă nu se lansa PAID-ul. Însă, pentru că această măsură să continue să servească populaţiei, este nevoie de suport din partea autorităţilor, iar legea necesită disciplină în aplicare, a precizat reprezentanta PLATINUM Asigurări. De asemenea, proprietarii trebuie să conştientizeze faptul că despăgubirile primite în caz de cutremur de către persoanele care au încheiat contracte de asigurare obligatorie a imobilelor nu vor fi suficiente pentru repararea distrugerilor. Acest sistem poate asigura doar o parte din fondurile necesare reconstrucţiei, cel mult o parte din avansul pentru consolidare, şi asta numai cu măsuri legale şi administrative suplimentare, a declarat Emil Sever Georgescu, director ştiinţific în cadrul INCERC.
De ce scade ritmul reînnoirilor?
Gradul de cuprindere în asigurare a crescut de la 15% la 45% pe anul în curs, adică de trei ori, din care 10 procente corespund asigurărilor obligatorii. „Pot să spun că, la un an şi un trimestru de la start, o creştere de trei ori e o creştere bună. Periculos pare însă gradul de reînnoire. Aici trebuie ca asigurătorii şi cei care supraveghează şi au iniţiat legea să găsească împreună soluţiile pentru a păstra acest trend măcar la un nivel acceptabil. Spectrul amenzii e neplăcut şi greu de aplicat şi, totodată, dificil ca imagine şi ca impunere”, susţine Radu Mustăţea, Preşedinte Directorat, ASTRA Asigurări. După trecerea termenului de aplicare a amenzii, românii care au încheiat o poliţă obligatorie începând cu 15 iulie 2010, când a demarat emiterea, nu se grăbesc să îşi reînnoiască asigurarea. Astfel, chiar dacă în intervalul 15 iulie-30 septembrie 2011 au fost încheiate mult mai multe poliţe PAD noi comparativ cu perioada similară din 2010, gradul de reînnoire este foarte scăzut, sub 20%. Mulţi nu conştientizează necesitatea de a reînnoi aceste poliţe pentru că subiectul amenzilor a pierdut din actualitate, iar alţii probabil că au ales să facă asigurarea facultativă. Nu ştim exact câţi dintre cei care nu şi-au reînnoit poliţa obligatorie au înlocuit-o cu o asigurare facultativă. Un fenomen destul de grav este că oamenii nu mai încheie deloc poliţe după ce a trecut toată agitaţia din jurul amenzii pe care o primeşti dacă nu eşti asigurat. Noi trimitem companiilor membre listele cu asiguraţii ale căror poliţe expiră cu câteva săptămâni înainte, a precizat Marius Bulugea.
Risc asumat pe semnătură?
Potrivit directorului general al PAID, cea mai bună campanie care ar putea fi făcută la nivelul administraţiilor publice ar fi ca primarii să solicite, din partea proprietarilor care nu au încheiat poliţe de asigurare conform prevederilor legale, să semneze că au luat la cunoştinţă despre obligativitatea asigurării şi că, în cazul unei catastrofe naturale, nu îşi asumă responsabilitatea de a nu mai primi despăgubiri de la stat.
De altfel, în contextul în care subscrierile pe acest tip de poliţe au cunoscut, în ultima perioadă, o scădere, una dintre soluţii ar fi ca toate companiile de asigurări implicate să se unească şi să finanţeze o serie de mesaje media la nivelul cetăţenilor, concepute în sensul conştientizării conceptului de asigurare împotriva calamităţilor naturale. Iar mesajele acestor campanii ar trebui să promoveze actul asigurării, să conştientizeze piaţa şi să o educe, acţiune care, în ansamblu, nu numai că ar fi mai bine primită de publicul larg, dar ar reprezenta şi costuri mult mai mici raportat la rezultate.
Autorităţi administrative
„Obiectivul Programului Român de Asigurare la Catastrofe, care este în strânsă legătură cu obiectivele Guvernului României, a fost, este şi va fi reducerea vulnerabilităţii populaţiei la dezastru, creşterea capacităţii de răspuns a autorităţilor administrative în cazul producerii unui dezastru natural, de la nivel local până la nivel central, respectiv creşterea conştientizării populaţiei privind beneficiile aduse de asigurarea obligatorie a locuinţelor”, a declarat Mihai Groşan, director politici fiscale, Ministerul Administraţiei şi Internelor. În ceea ce priveşte amenzile, acestea reprezintă un instrument al primarilor şi al unităţilor teritoriale în cauză. S-a constatat faptul că fără amenzi nu s-a reuşit să se ducă la bun sfârşit o acţiune prevăzută într-un act normativ. După ce se încheie schimbul de liste de proprietari şi locuinţe şi de rău-platnici, primarul poate să sancţioneze respectivele persoane cu amendă între 100 şi 500 de lei.
Sume alocate
„Amenzile reprezintă un instrument al primarilor şi al unităţilor teritoriale în cauză. S-a constatat faptul că fără amenzi nu s-a reuşit a se duce la bun sfârşit o acţiune prevăzută într-un act normativ. Noi sperăm ca aceste amenzi să fie în cuantum cât mai mic şi sperăm ca populaţia să conştientizeze necesitatea de a se asigura”, a declarat Mihai Atănăsoaei, prefectul municipiului Bucureşti. La începutul anului, Guvernul a alocat suma de 5 milioane lei pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Până în luna mai, fusese folosită o pondere de doar 27% din această sumă, ceea ce a determinat reducerea acesteia până la 3,65 milioane lei. În aceste condiţii s-au finalizat două clădiri, s-au contractat încă 10 lucrări şi încă 3 sunt în stadiul de proiect. Prefectul a subliniat că a existat şi o reticenţă din partea proprietarilor vis-à-vis de programul de consolidare a clădirilor, pentru că acest proces presupune relocarea pe perioada lucrărilor.
