» Producatorii de branzeturi deschid mici ferme proprii, in parteneriat cu strainii.
» Laptele produs in fermele romanesti este slab calitativ fata de cel din alte tari UE.
» Seceta nu a redus productia de lapte, iar colectarile de la ferme si gospodarii taranesti au crescut.
In Romania, cea mai mare cantitate de lapte colectata pentru procesare este obtinuta de la gospodariile taranesti, fermele de profil asigurand o cantitate mult mai mica, aproximativ 15-20%. La noi, lucrurile stau invers fata de tarile UE, unde fermele livreaza cea mai mare cantitate de lapte catre industria prelucratoare. In conditiile in care, conform afirmatiilor liderilor patronali din industria laptelui, doar 15% din productia autohtona este conforma cu standardele impuse de UE, industria de profil din Romania va fi nevoita in perioada urmatoare sa importe materie prima.
Laptele colectat de fabrici de la tarani este mai scump decat cel colectat de la ferme din cauza costurilor rezultate din transport, analize numeroase si plata unor salarii catre intermediari. "De la ferme reusim sa achizitionam doar 2000 litri pe zi. Noi procesam 14.000 litri de lapte zilnic. Lucram cu 6 ferme din judet si 1500 de mici furnizori care duc laptele, de doua ori pe zi, la 70 puncte de colectare. Va fi dificil in viitor deoarece media de varsta a micilor producatori este de 65 ani si trebuie sa facem verificari si presiuni asupra lor pentru a indeplini conditiile de igiena", a afirmat Petre Filip, administrator si proprietar la societatea Comalact, din judetul Teleorman. Ca alternativa, reprezentantii firmei deruleaza programe cu parteneri din Franta pentru a infiinta, pana in 2013, 40 de ferme, fiecare cu 20-25 animale, dotarile fiind conforme cerintelor UE (tancuri de racire, instalatie curenta de apa etc.). "Din experienta fermierilor din Franta si Olanda stim sigur ca fermele cele mai mici, pe suprafete mici, administrate familial sunt cele mai rentabile", a precizat administratorul Comalact.
Pentru preturi competitive, procesatorii se orienteaza pentru colectarea laptelui in zonele apropiate fabricilor spre a reduce costurile de transport si a evita alterarea materiei prime.
Colectare neautorizata
In zonele de deal si munte, punctele de colectare a laptelui functioneaza in cea mai mare proportie fara autorizatie, patronii firmelor de lactate declarand ca pentru 20-30 litri de lapte pe zi nu se pot asigura deocamdata conditiile cerute de normative. Situatii de acest gen sunt des intalnite in Bistrita, Maramures etc. "Noi suntem in programul de conformare pana in 2009. La o capacitate de prelucrare de 5000 litri de lapte pe zi, lucram cu o singura ferma si 5 puncte autorizate de colectare. Problema cu care ne confruntam si suntem obligati sa facem unele presiuni este cea a igienei. Oamenii care vin cu galetusa de lapte cu cate 5 litri/zi au peste 70 de ani. Sunt dependenti de aceste venituri, dar obiceiurile sunt greu de schimbat. Suntem obligati pentru a asigura calitatea produselor noastre sa facem analize dese, sa verificam densitatea permanent. Sunt cheltuieli mari pentru colectarea unor cantitati mici de lapte", a declarat ing. Dan Titus Bujor, administrator la Societatea Calion, din Jibou, judetul Salaj. Reprezentantii societatilor prelucratoare de lapte sunt ingrijorati de faptul ca procesul de depopulare a satelor este accentuat, locuitorii au varsta inaintata, iar animalele din curtile oamenilor iau drumul abatoarelor.
PRETURI
» Planuri de import
Vacile taranilor au dat in primul semestru al acestui an mai mult lapte, comparativ cu perioada similara a anului trecut, in ciuda secetei. Cantitatea de lapte de vaca colectata de catre unitatile procesatoare a crescut cu 8%. Cu toate acestea, pentru ca laptele livrat societatilor de prelucrare nu corespunde calitativ normelor stabilite de UE, procesatorii isi fac planuri de import pentru materia prima. Pretul laptelui platit fermierilor romani este mai mare decat in alte tari europene: 0,36-4 euro/litru, fata de 0,27 euro/l in Europa Centrala si 0,31 euro/l in Olanda.
