Comisia Europeană a avertizat România că UE cere eliminarea pensiilor speciale drept o condiție pentru a aloca banii din PNRR, iar Senatul României trebuie să dezbată, în această săptămână, un proiect de lege în acest sens.
În mod neașteptat, unii dintre cei care dețin privilegii ar fi foștii membri ai Parlamentului European și foștii comisari europeni, indiferent că au fost reprezentanți ai României sau ai altor țări. O dezvăluire asupra acestei situații a venit de la Dacian Cioloș, fost premier al României, fost comisar european și fost președinte USR. Cioloș s-a referit la pensiile foștilor eurodeputați într-un mesaj adresat lui Mihai Tudose, fost premier PSD. Cioloș susține că el a sesizat chestiunea privilegiilor de care se bucură europarlamentarii inclusiv către președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Fostul premier Cioloș a prezentat aceste informații într-un mesaj postat pe contul său de facebook, în seara zilei de 25 martie 2023.
„Legat de pensiile speciale, ce nu spune domnul Tudose este că anul trecut a refuzat să semneze un apel inițiat de mine prin care i-am cerut președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, să demareze reforma pensiilor acordate foștilor parlamentari europeni și să le treacă într-un sistem contributiv. Dacă tot a găsit de cuviință să mă aleagă țap ispășitor pentru orice mârlănie sau neputință de-ale lor, îi adresez din nou cererea de a se alătura demersului meu de a reforma pensiile necontributive ale europarlamentarilor”, a scris, pe internet, Dacian Cioloș.
Aluzia lui Cioloș se referă la faptul că Tudose îl nominalizase drept beneficiar de avantaje financiare, atât în perioada în care a fost comisar european pentru Agricultură (între anii 2010 – 2014) cât și ulterior, în calitate de fost comisar european. “Mă refer la domnul Cioloş. Că nu l-am auzit să refuze maşina sau secretara când era comisar sau spună, domnule, eu renunţ la pensia de comisar”, a declarat Mihai Tudose, într-o emisiune la postul Prima TV.
Atât Dacian Cioloș, cât și Mihai Tudose sunt, în prezent, eurodeputați. Propunerea pe care Cioloș o înaintase, în anul 2022, către președinta Parlamentului European, mai fusese semnată, din România, de eurodeputații Dragoș Pîslaru, Dragoș Tudorache, Ramona Strugariu, Alin Mituța și Nicu Ștefănuță. Într-adevăr, Tudose nu semnase acea inițiativă a lui Cioloș.
Despre Tudose se vehiculase ideea că ar putea reveni în guvern, în anul 2023, ca ministru PSD. Această idee, deocamdată, nu s-a confirmat.
UE cere eliminarea pensiilor speciale, drept condiție pentru a oferi banii din PNRR
Senatul României ar urma să discute proiectul de reformă a pensiilor speciale în săptămâna care începe luni, 27 martie 2023. Dacă proiectul nu va fi votat de Senat în această săptămână, se va considera că senatorii l-au aprobat tacit. Drept urmare, proiectul ar trece automat spre dezbatere în Camera Deputaților. Acum două săptămâni, președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, sublinia că senatorii ar trebui să dezbată și să aprobe proiectul de lege, dar cu anumite modificări. „În forma actuală lasă de dorit, nu se încadrează în rigorile Comisiei, nu se încadrează în solicitările Băncii Mondiale şi nici în dezideratul coaliţiei de a avea o lege perfect constituţională”, susținea Alina Gorghiu.
În mai multe moment, de la Comisia Europeană au venit semnale conform cărora România ar trebui să facă o restructurare în sistemul ei de pensii speciale, inclusiv în ceea ce privește pensiile militarilor. În replică, reprezentanți ai Ministerului Apărării și ai Ministerului de Interne din România au susținut că pensiile militarilor nu sunt pensii speciale ci sunt pensii de serviciu. Din punctul de vedere al UE, o restructurare a pensiilor speciale este o condiție pentru ca România să-și primească banii din PNRR.
Discuția despre pensiile militare, fie că sunt sau nu etichetate drept pensii speciale, a fost relansată, în România, după ce a apărut informația că premierul Ciucă, în calitate de fost general și de fost șef al Statului Major al Apărării, ar avea o pensie de „180 de milioane” (echivalentul a 18.000 de lei). Unul dintre cei care a sesizat această situație este fostul ministru Cătălin Drulă, președintele USR. „Pensie specială de 18.000 de lei pe lună”, a subliniat Cătălin Drulă.
Fostul premier Tudose le-a luat apărarea foștilor militari. El a susținut că situația lui Ciucă este un caz rar și că, în cele mai multe cazuri, militarii au pensii mai mici. Acestea ar fi de 2.000, 3.000 sau 4.000 de lei, a spus Mihai Tudose.
Europarlamentarul Mihai Tudose le-a luat apărarea militarilor și magistraților din România, susținând că aceștia trebuie să aibă, ca și până acum, drepturi financiare mai mari decât alte categorii sociale, inclusiv după ce ies la pensie. Aceste drepturi sunt, în opinia lui Tudose, o „compensare” pentru riscurile meseriei lor, inclusiv pentru riscul de a-și pierde viața.
„După Ciucă, în ghilimele, pensionarul ăsta general cu patru stele, la fiecare Ciucă mai sunt o mie de subofiţeri şi de ofiţeri de rang mai mic. Ăia nu au 180 de milioane, au două mii, trei mii, patru mii de lei. Aia nu e o pensie nesimţită”
Mihai Tudose,
Fost premier
Dacian Cioloș, fost premier și fost comisar european, în prezent eurodeputat, a dezvăluit că, printre beneficiarii de pensii speciale, sunt și foștii eurodeputați. Cioloș a semnalat faptul că Tudose nu i-a susținut, anul trecut, o propunere, înaintată președintei Parlamentului European, de a restructura pensiile foștilor europarlamentari și de a le trece într-un sistem contributiv.
„Anul trecut a refuzat să semneze un apel inițiat de mine prin care i-am cerut președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, să demareze reforma pensiilor acordate foștilor parlamentari europeni”
Cioloș nu a precizat dacă președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, i-a transmis vreun răspuns cu privire la o eventuală reformă a pensiilor foștilor eurodeputați.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
