10.4 C
București
marți, 23 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoDecât soldat în Ucraina, mai bine să ai dosar penal în România....

Decât soldat în Ucraina, mai bine să ai dosar penal în România. Mii de ucraineni vin ilegal în România și sunt primiți cu brațele deschise

Câteva mii de bărbați ucraineni, care în mod normal ar trebui să participe la război, au câte un dosar penal în România, pentru trecerea ilegală a frontierei. Dar ei preferă să fie anchetați în România și chiar să ajungă să facă închisoare în România, decât să meargă la război în Ucraina.

Sighetu Marmației și Solotvino (Slatina) sunt două orașe de români, aflate, pe hartă, la vreo patru kilometri. Dar de fapt sunt mai aproape. La mijloc, între ele, este apa râului Tisa, adică granița dintre România și Ucraina. Din Solotvino, adică din Ucraina, dacă treci podul, ai intrat în România.

Podul nu e lung, “cât ai arunca o piatră”, ne spun localnicii. Pe podul istoric de pe Tisa treci, acum, de la război la pace. “Alarma aeriană sună de câteva ori pe zi în Solotvino, e foarte aproape. O auzim bine”, spun românii din Sighet. Granița e chiar pe mijlocul podului. Poți trece granița, pe pod, dacă ai pașaport și dacă te lasă polițiștii de frontieră. Din România spre Ucraina nu e nicio problemă. Din Ucraina în România însă, cetățenii ucraineni bărbați, până în 65 de ani, nu au voie să treacă. Au voie să treacă în România doar femeile, copiii și bătrânii. Bărbații din Ucraina ar trebui să fie toți în armată și de aceea n-au voie să iasă din țară, iar polițiștii lor de frontieră nu-i lasă.

Ajung, totuși, bărbați din Ucraina în România? Da.

Refugiați sau infractori cu dosar penal?

“Dacă văd un polițist de frontieră român, se bucură, pentru că înseamnă că sunt în România. Sunt foarte bine primiți. Dacă ar vedea un polițist ucrainean, s-ar speria. Suntem sufocați de treceri ilegale”, ne spun reprezentanți ai autorităților române. Statul român nu îi poate trimite pe cetățenii ucraineni înapoi în Ucraina, pentru că ar încălca normele europene. Bărbații ucraineni cer azil în România și, drept urmare, Poliția de Frontieră îi predă către Inspectoratul General pentru Imigrări, care îi cazează într-un centru pentru refugiați, până li se clarifică situația.

Pentru combaterea infracțiunilor, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației a primit în dotare și 250 de camere video fixe, de ultimă generație. Ele transmit imagini în timp real, prin radio sau prin fibră optică, la un dispecerat. Zi și noapte, camerele semnalează orice persoană suspectă din zona frontierei. Deși sunt montate în România, camerele “văd” nu doar partea românească, ci și partea ucraineană.

Prin Punctele de Control Trecere Frontieră (PCTF), peste 7000 de cetățeni ucraineni intră, în fiecare zi, legal, în România. Alte câteva sute de ucraineni intră, în același interval de timp, ilegal. „Avem zeci, sute de detecții în 24 de ore. Aproape jumătate dintre ele sunt treceri ilegale ale frontierei”, spun polițiștii de frontieră români care monitorizează camerele video.

Mită de 500 de dolari, de la o femeie care nu încălca legea

Am întrebat un oficial român dacă este corect să se acorde azil unor cetățeni care au intrat ilegal în România. Oficialul român ne-a sugerat că, pentru această situație, nu trebuie acuzată partea română, ci partea ucraineană. Pentru că, de fapt, civilii ucraineni n-ar ajunge ilegal în România, dacă polițiștii de frontieră ucraineni “n-ar închide ochii”. „Pe la începutul războiului, am primit o femeie cu un bebeluș. Avea la ea 200 de dolari. Ne-a spus că avusese 700 de dolari, dar a trebuit să-i dea 500 polițistului ucrainean, ca s-o lase să treacă”. Deși acea femeie avea dreptul legal să treacă frontiera!

Oficiali români susțin însă că asemenea acte de corupție, de partea ucraineană a graniței, au mai scăzut. Printre altele, și pentru că președintele Zelenski i-ar fi schimbat din posturi pe unii funcționari de la vamă.

La nivelul Poliției de Frontieră Sighetu Marmației sunt în lucru circa 1200 de anchete de dosar penal privind treceri ilegale de frontieră ale unor cetățeni ucraineni. Toți cei cercetați sunt bărbați de peste 18 ani, care au trecut prin munte sau peste râul Tisa. Pentru că femeile și copii intră, teoretic fără probleme, pe la Punctul de Control Trecere Frontieră. Într-un dosar sunt implicate, de obicei, mai multe persoane. Deci sunt câteva mii de cetățeni ucraineni intrați ilegal și cercetați, acum, în România.

Reprezentanți ai autorităților române ne-au spus că teama de a merge la război în Ucraina e, pentru unii, atât de mare, încât chiar preferă să facă pușcărie în România decât să stea “sub bombe”, în Ucraina.

Anchetă la frontiera Republicii Moldova

O altă filieră, tot ilegală, este cea a bărbaților ucraineni care fug mai întâi în Republica Moldova. Dacă folosesc această procedură, cetățenii ucraineni primesc pe pașaport, în Republica Moldova, contra cost, ștampile false care atestă că ar fi intrat în Republica Moldova legal. Cu aceste acte false, cetățenii ucraineni trec apoi din Republica Moldova în România și în alte state membre UE. Asemenea cazuri sunt anchetate de autoritățile din Republica Moldova. Pentru un singur bărbat ucrainean care trece prin Republica Moldova spre România, traficanții de persoane cer între 4.000 și 11.000 de dolari. În cel mai recent caz de acest gen, autoritățile de la Chișinău anchetează și o angajată a Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, care ar fi fost membră a rețelei de infractori.

Au fost intensificate misiunile de patrulare și de zbor, cu avioane, elicoptere, drone. Inclusiv de partea ucraineană, pentru că ei, în contextul războiului, doresc să prevină trecerea ilegală a frontierei, dinspre Ucraina

Comisar șef Florin Coman, Șeful Poliției de Frontieră Sighetu Marmației

Urmărește România Liberă pe  Facebook și Google News

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
00:00:32

Rishi Sunak a anunțat sprijin suplimentar pentru Ucraina în cadrul vizitei sale în Polonia

Liderul britanic Rishi Sunak a sosit marți la Varșovia pentru discuții cu premierul polonez Donald Tusk și cu șeful NATO Jens Stoltenberg, care se...

Revolut: Sistemele antifraudă ale băncii digitale au prevenit pierderi evaluate la 475 milioane de lire sterline

Revolut, fintech-ul global cu peste 40 de milioane de clienți la nivel global, din care peste 3,5 milioane de clienți în România, prezintă primul...

Premierul a cerut ca toate pensiile să fie plătite înainte de Paște

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut marţi, în şedinţa Exectivului, ministrului Muncii Simona Bucura Oprescu să vorbească cu toate băncile din România şi cu Poşta...
Ultima oră
Pe aceeași temă