Scena politică se învârte într-un cerc vicios, iar orice nouă propunere menită să îndrepte și să curețe neregulile din sistem scoate la iveală și mai multe probleme în fața cărora nimeni nu spune nimic.
Semnele de întrebare din jurul grupului de lucru interministerial care are scopul de a reforma companiile de stat sunt tot mai serioase. În primul rând, s-a dovedit că selecția membrilor care fac parte din această structură nu a fost una sănătoasă toți mai mulți dintre cei selectați având imaginea pătată, iar în al doilea rând accesul acestora la informații secrete aduce nereguli competitive.
Dacă obiectivul Guvernului este de a recâştiga încrederea publicului şi a partenerilor internaţionali, prin modul în care sunt gestionate companiile de stat, pare că Guvernul Bolojan este pe un drum greșit. Toate informațiile indică, de altfel, că nici nu prea știe ce este de făcut.
Premierul Ilie Bolojan a declarat public săptămâna trecută că, până la clarificarea situației legate de grupul de lucru interministerial pentru reforma companiilor de stat și numirea unei noi persoane în funcția de vicepremier, va prelua personal responsabilitatea gestionării acestui portofoliu.
Redacția România Liberă a cerut de la Guvern lista consilierilor care vor face parte din grupul de lucru al Guvernului sau data la care aceasta va fi completă.
Răspunsul, deși primit rapid, nu a oferit nicio informație, ci din contră, arată că Guvernul este într-un impas:” Vă comunicăm că, în prezent, nu există informații suplimentare privind componența grupului de lucru al Guvernului, ca urmare a demisiei domnului viceprim-ministru Dragoș Anastasiu”.
Totodată, am întrebat și dacă acești consilieri vor primi certificate din partea ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat) sau vor completa doar o declarație pe propria răspundere, care le vor asigura accesul la informații publice.
Nici aici Guvernul nu a știut să clarifice situația: “Vom reveni cu informații suplimentare, imediat ce acestea vor fi disponibile, în funcție de evoluția procesului decizional”.
Nici ORNISS nu a răspuns solicitării România Liberă prin care am cerut să aflăm dacă persoanele cu funcții de consilieri au primit cerificări ORNISS pentru acces la informații secrete sau dacă urmează să le primească.
Departamentul de comunicare al instituției ne-a transmis: “(…) Vă comunicăm faptul că solicitarea dvs. excede cadrului legal. Informațiile referitoare la statutul de securitate al unei persoane fizice, respectiv autorizarea acesteia pentru acces la informații clasificate, nu sunt informații de interes public, astfel cum acestea sunt stabilite de prevederile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind clasificate potrivit legii”.
Cine conduce ORNISS
Interesant este că responsabil de acordarea certificatelor ORNISS, care oferă acces la informații secrete, este nimeni altul decât Nicu Martin, fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Fără îndoială un om al sistemului, ținând cont că începând cu 2001, atunci când nu împlinise 33 de ani, a început să primească rând pe rând diferite funcții și ocupând mai multe posturi plătite de la bugetul de stat, uneori timp de numai câteva luni. Marcu, finanțist originar din Craiova, a absolvit în 2007 Colegiul Național de Apărare. În ultimii 20 de ani Nicu Marcu a ocupat funcții executive în mai multe instituții-cheie din stat, fiind, până în ziua votului privind numirea sa la ASF, vicepreședinte al Curţii de Conturi. A fost și deputat ales pe listele USL în 2012, funcție din care a demisionat trei ani mai târziu. De asemenea, a ocupat funcția de secretar general adjunct la Ministerul Mediului, secretar general ANAF, director în ANAF, director general în Ministerul Agriculturii, director executiv al Loteriei Române, director economic al Romsilva. Între anii 2007 și 2011 a fost președintele Consiliului Național de Integritate, organismul care numește conducerea Agenției Naționale de Integritate (ANI).
La data de 25 iunie 2020, parlamentarii PSD și PNL l-au votat pe liberalul Nicu Marcu pentru funcția de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în urma unui troc politic prin care PSD și-a asigurat alte două posturi în conducerea instituției. Înțelegerea dintre cele două partide a evitat numirea ca șef ASF a senatorului Daniel Zamfir, care își dorea postul, dar nu era agreat nici de marea majoritate a PSD-iștilor din cauza apropierii de Dan Voiculescu, nici de BNR.
Nicu Marcu a fost soluția de compromis între PNL și PSD, cauza lui fiind pledată într-o negociere la care au participat Marcel Ciolacu și Nini Săpunaru, un influent liberal, potrivit surselor G4Media.ro. Propus de PNL, Marcu a fost acceptat rapid de PSD, dat fiind că el este extrem de apropiat de baronul de Olt, Paul Stănescu, potrivit surselor citate.
În mandatul său la ASF s-a înregistrat falimentul firmelor City Insurance și Euroins, soldate cu pagube de peste 1 miliard de euro. În plus, când era președinte al ASF, Nicu Marcu a încasat într-un singur an 15 salarii de câte 12.500 de euro. Mai mult, Libertatea a scris în iulie 2023 că Nicu Marcu și-a crescut leafa cu peste 30% în 2022, mai mult decât dublu față de mărirea cu 15% a salariului angajaților. Mai precis, fostul șef al ASF a primit în 2022 un salariu anual de 990.000 de lei, adică 82.500 de lei pe lună, echivalentul a 16.500 de euro.
Totuși, în loc să fie tras la răspundere, Nicu Marcu a fost promovat pe 28 martie de Marcel Ciolacu, în funcția de președinte ORNISS.
Stelian Ion, fostul ministru USR al Justiției, a criticat dur numirea lui Nicu Marcu la conducerea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), considerând că reprezintă ”o insultă adusă cetățenilor corecți care plătesc taxe și se așteaptă la o minimă decență din partea statului”.
”Puțini români știu cât de importantă este instituția ORNISS – Oficiul care verifică accesul la informații clasificate. De integritatea acestei structuri depinde siguranța națională, pentru că ea decide cine are voie să afle și să lucreze cu secrete de stat. Tocmai de aceea, numirea la conducerea ORNISS ar trebui să fie un act de maximă responsabilitate, nu o răsplată politică”, a scris Stelian Ion într-un mesaj postat pe Facebook sâmbătă, 29 martie.
Fostul ministru subliniază că Nicu Marcu a fost numit la șefia acestei instituții în ciuda scandalului legat de conducerea ASF.
”Vorbim de un om care a girat un sistem bazat pe salarii nesimțite, sporuri astronomice și beneficii nemeritate, în timp ce mai multe societăți de asigurări au intrat în faliment, păgubind mii de români. Aceste colapsuri au dus la scumpirea RCA-ului pentru toată lumea. În loc de răspundere, Nicu Marcu este promovat”, a mai transmis Stelian Ion.
Fostul ministru consideră că numirea acestuia este ”o insultă adusă cetățenilor corecți care plătesc taxe și se așteaptă la o minimă decență din partea statului.”
Cum arată formularul ORNISS
Formularul pe care demnitarii îl completează se întinde pe zeci de pagini. După completare, ei îl trimit la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), care mai departe îl direcționează către Serviciul Român de Informații (SRI) pentru verificări. După aceste verificări, solicitantul primește sau nu aprobarea pentru a avea acces la informații secrete.
Există o categorie de demnitari pentru care accesul la informații secrete este „garantat”, fără să fie nevoie de o cerere ORNISS și, implicit, de verificări. Aceștia sunt prevăzuți în Legea 182/2002:
- Președintele României;
- prim-ministru;
- miniștri;
- deputați;
- senatori;
- judecători;
- procurori;
- magistrați-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție în anumite condiții.
Există un certificat ORNISS pentru informații naționale clasificate și un alt certificat ORNISS pentru informațiile clasificate NATO.
Verificarea ORNISS conține întrebări despre implicarea în acțiuni teroriste, de spionaj, subminare a ordinii democratice, relații cu fosta Securitate și întrebări despre cazier. De exemplu, persoana care solicită certificatul trebuie să declare dacă a fost vreodată reținut, arestat, anchetat, pus sub acuzare, judecat, condamnat, grațiat, amnistiat sau eliberat – condiționat sau pe cauțiune.
Întrebările la care trebuie să răspundă cei care vor certificat ORNISS, la capitolul „antecedente și cazier”:
- Ați fost vreodată reținut, arestat preventiv, anchetat, pus sub acuzare, judecat, condamnat (inclusiv la amendă penală sau interzicerea unor drepturi), grațiat, amnistiat, eliberat pe cauțiune, eliberat condiționat?
- Ați fost vreodată anchetat administrativ, sancționat administrativ, amendat de către poliție sau autorități civile (nu se menționează amenzile pentru abateri minore, cum sunt cele pentru parcare, dar se menționează cele pentru fapte grave, precum conducerea sub influența alcoolului sau tulburarea ordinii publice)?
- Ați fost vreodată judecat în Consiliul de Onoare, anchetat, judecat sau condamnat de o Curte Marțială, trimis într-o unitate disciplinară în timpul cât v-ați aflat în serviciul militar?
Dacă cel care completează cererea răspunde „da” la una dintre întrebările de mai sus, atunci trebuie să detalieze, în același formular, „perioadele și instituțiile care au sancționat faptele dvs.”.
Cine nu poate obține certificat ORNISS
Potrivit unui document al SRI numit „Rolul funcționarului de securitate pe componenta de protecție a personalului” există anumite persoane care nu pot obține certificat ORNISS. De exemplu persoanele care:
- au ascuns sau interpretat cu bunăvoie informații relevante pentru securitatea națională sau au mințit în formulare sau în interviul de securitate;
- persoanele care au antecedente penale sau contravenții care indică tendințe infracționale;
- au dificultăți financiare serioase sau diferențe mari între nivelul de trai și veniturile declarate;
- consumă excesiv alcool ori sunt dependente de substanțe interzise;
- care au sau au avut comportamente imorale sau deviații de comportament care le-ar putea face vulnerabilitate la șantaj sau presiuni;
- care au demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreție
- care suferă afecțiuni confirmate medical care pot cauza deficienţe de discernământ ;
- care pot fi supuse la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.
Pot solicita certificat ORNISS persoanele care ajung să lucreze cu informații secrete de stat, cum ar fi: consilieri ai demnitarilor, secretari de stat, subsecretari de stat, directori de instituții naționale.
Grupul din privat al Guvernului – acuzat de conflict de interes
Și în jurul grup informal de experți din privat care să sfătuiască Guvernul cu privire la măsurile fiscal planează acuzații. Au fost ridicate semne de întrebare, dacă acești oameni ar putea lucra în defavoarea companiilor de stat, dacă vor avea acces la informații care ar putea crea situații de conflicte de interese. Ba chiar, s-a ajuns la amenințări cu plângerea penală.
„Înțeleg că exista un grup informal de consilieri din privat care consiliază Guvernul, ceea ce este ilegal! Dacă mai continuă acest lucru, mă pun în situația să fac chiar eu plângere. Sunt acolo persoane din companii de transporturi care eu știu că aveau interes să falimenteze companiile de stat. Ce se întâmplă e trafic de influență. Să se potolească, ca să nu le fac chiar eu plângere!”, a declarat președintele PSD, Sorin Grindeanu.
Anastasiu a răspuns la acel moment că Guvernul a apelat la oameni atât din zona publică, dar și privată, pentru a „pune umărul” la eficientizarea statului.
Câteva nume care vor face parte din acest grup sunt: Speranţa Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguţa Leana, Iancu Guda, Anca Grigorescu.
Fără a pune sub semnul întrebării competenţele sau experienţa perosnelor din această structură, rămâne totuşi de clarificat în ce măsură prezenţa acestora contribuie la obiectivul de recâştigare a încrederii publicului şi a partenerilor internaţionali în modul în care sunt gestionate companiile de stat.
În condiţiile în care România are angajamente clare asumate prin PNRR şi în faţa Comisiei Europene privind profesionalizarea conducerii întreprinderilor publice, componenţa acestui grup de lucru capătă o importanţă mai mult decât simbolică. Transparenţa şi integritatea nu pot fi doar obiective declarate, ci trebuie să se regăsească şi în selecţia celor care sunt chemaţi să le aplice.
