Pe de altă parte, FMI estimează că economia românească va creşte cu 3,6% în 2011, după ce în acest an se va înregistra o creştere zero sau chiar uşor negativă, a mai declarat Franks.
El a reiterat că datele pentru primele luni din acest an s-au plasat sub aşteptările FMI, atât din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, cât şi din evoluţia slabă a partenerilor comerciali ai României, potrivit Mediafax.
Franks se aşteaptă ca economa să-şi revină pe parcursul acestui an şi să ajungă la creştere zero.
“România a fost afectată puternic de criza financiară globală. Cadrul macroeconomic a fost afectat de recuperarea mai lentă din Europa, dar îşi va reveni în 2011. Proiecţia noastră pentru evoluţia economiei în 2010 se află acum între 0% şi o contracţie de 0,5%”, a declarat Franks.
“Legea finanţelor publice locale ar trebui modificată până la sfârşitul lunii septembrie pentru a îmbunătăţi performanţa la nivel local şi pentru a asigura o distribuire fiscală echitabilă la toate nivelurile guvernamentale”, a spus Franks, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că este important ca legea salarizării unice să fie aprobată tot până la septembrie 2010.
Pe de altă parte, Fabienne Ilkowitz, reprezentantul Comisiei Europene în delegaţia FMI, a recunoscut că România a făcut progrese în ceea ce priveşte reformele, respectiv aprobarea de către Parlament a legii responsabilităţii fiscale, şi se aşteaptă ca legea salarizării unice şi cea a pensiilor să fie aprobate în curând.
“Aceste măsuri ar trebui să ducă la coborârea ţintei de deficit bugetar până la 4,4% din PIB anul viitor”, a explicat Franks.
El a precizat că alte măsuri care trebuie implementate vizează intensificarea eforturilor de reducere a evaziunii fiscale, diminuarea costurilor pentru întreprinderile publice de stat şi noi acţiuni pentru reducerea ineficienţei şi risipei în sistemele de educaţie şi sănătate.
FMI a convenit cu autorităţile române ca ţinta de deficit bugetar pentru acest an să crească de la 5,9% din PIB la 6,8% din PIB.
Guvernul va cere în scrisoarea suplimentară a acordului de împrumut cu FMI o nouă derogare de la ţinta privind arieratele, Consiliul Director al instituţiei financiare internaţionale urmând să decidă dacă va accepta această solicitare
“Ţinta privind arieratele nu a fost atinsă şi vom cere, împreună cu Guvernul, Board-ului o nouă derogare. Suntem conştienţi, şi Guvernul este conştient, că aceasta nu este o situaţie bună”, a spus Franks, într-o conferinţă de presă.
Surse guvernamentale au declarat agenţiei Mediafax, la finele lunii aprilie, că Executivul va solicita FMI, în discuţiile privind a patra evaluare a acordului stand-by, o nouă derogare de la ţinta datoriilor restante pe care statul trebuie să le achite de la buget, care nu a fost îndeplinită nici în primul trimestru din acest an.
Somajul este încă sub media Uniunii Europene
De asemenea, rata şomajului va fi supusă unei presiuni suplimentare în perioada următoare, dar acest lucru nu va fi o problemă întrucât nivelul este încă sub media Uniunii Europene, a declarat Franks. El nu a dorit să spună dacă FMI îşi menţine estimarea făcută la misiunea anterioară, potrivit căreia numărul şomerilor ar putea atinge un milion de persoane în acest an.
Franks a declarat, în luna ianuarie, într-un interviu acordat ProTV, că şomajul va continua să crească până la jumătatea acestui an şi ar putea atinge un milion de persoane.
Oficialul FMI a mai declarat, luni, că personalul din sectorul public ar trebui să scadă pe termen mediu cu 250.000 de salariaţi, cam cu cât a crescut în perioada 2006-2008.
Rata şomajul a continuat să crească în februarie, ajungând la 8,3%, faţă de 8,1% în luna precedentă şi 5,3% în perioada similară a anului trecut.
Numărul total al şomerilor înregistraţi în luna februarie a fost de 762.375 de persoane.
Potrivit datelor Eurostat, rata şomajului din Uniunea Europeană (UE) s-a menţinut la 9,6% în luna martie, cu toate că numărul total al şomerilor a crescut cu 123.000, comparativ cu februarie, la 23,13 milioane.
În aprilie, în cadrul raportului World Economic Outlook, FMI anticipa pentru 2011 un avans de 5,1% al economiei româneşti, cel mai mare din Uniunea Europeană.
O misiune FMI s-a aflat în ultimele două săptămâni la Bucureşti pentru cea de-a patra evaluare a derulării programului economic care condiţionează împrumuturile. În urma acestei revizuiri consiliul director al FMI va decide în a doua parte a lunii iunie dacă se va elibera cea de-a cincea tranşă din acord, în sumă de 850 milioane euro.
Franks a declarat că board-ul FMI va discuta acordarea celei de-a cincea tranşe a acordului cu România la finele lunii iunie, dacă Guvernul va lua până atunci măsurile la care s-a angajat, în caz contrar data urmând să fie amânată cu câteva săptămâni.
“Următoarea tranşă va depinde de implementarea pachetului de măsuri de către autorităţile române. Calendarul nostru normal este de a merge în Board la sfârşitul lunii iunie”, a spus Franks, în cadrul unei conferinţe de presă.
Următoarele două tranşe din împrumutul cu FMI sunt în valoare de câte 769 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (aproximativ 850 milioane de euro) şi ar trebui să fie virate României în a doua jumătate a lunilor iunie şi septembrie.
România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro . România a atras deja împrumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro.
