Majorarea salariilor la bugetari într-un an în care economia merge mai prost decât era estimat la finele anului trecut nu este posibilă decât prin tăierea investiţiilor din fonduri UE, arată proiectul primei rectificări bugetare pe 2012.
Veniturile statului vor înregistra în acest an o diminuare de 2,1 miliarde lei (0,4% din PIB), în timp ce prognoza de cheltuieli va fi redusă cu 753 milioane lei (peste 0,1% din PIB), arată proiectul rectificării bugetare ce va avea loc în această lună, potrivit Mediafax. Deficitul bugetar va depăşi cu 0,3% nivelul de 1,9%, acceptat prin legea bugetului pe 2012. În final, deficitul va atinge 2,2%, nivel care, spunea în urmă cu câteva luni Ministerul Finanţelor, a fost acceptat la negocierile cu FMI.
Care sunt cauzele?
Rectificarea este necesară ca urmare a micşorării veniturilor statului, în condiţiile încetinirii creşterii economice, dar şi a majorării unor cheltuieli, printre care majorarea promisă a salariilor la bugetari.
Scăderile de venituri sunt întâlnite la capitolele încasări din accize (cu 918,6 milioane lei, 0,2% din PIB), venituri nefiscale (cu 1,8 miliarde lei), sume primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate (cu două miliarde lei), venituri din capital (cu 432,7 milioane lei), contribuţii de asigurări sociale (cu 179,6 milioane lei) şi impozitul pe profit (cu 91,8 milioane lei).
Guvernul mizează pe majorarea veniturilor la bugetul de stat din TVA(cu 2,3 miliarde lei), impozitul pe venit şi salarii (cu 430,9 milioane lei) şi taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi (cu 288,8 milioane lei).
Pentru a se încadra în ţinta majorată de deficit, convenită cu FMI, de 2,2% din PIB, Guvernul a trebuit să taie 753,8 milioane lei din banii pe care ordonatorii de credite i-ar fi avut la dispoziţie în semestrul II al anului.
Tăierea afectează şi proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Acestea scad cu 1,4 miliarde lei, iar alte transferuri se diminuează cu 343,5 milioane lei.
Majorările de salarii, peste jumătate de miliard de lei
Cheltuielile de personal cresc cu 648 milioane lei (0.1% din PIB), în principal ca urmare a majorării salariilor în sistemul bugetar. Legea responsabilităţii fiscale interzice însă astfel de operaţiuni cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului. Pentru recuperarea reducerilor salariale, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice a fost majorat cu 8% la 1 iunie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna mai 2012, şi va fi din nou majorat cu 7,4% începând cu 1 decembrie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012. Impactul asupra cheltuielilor bugetare este estimat pentru anul 2012 la 1,52 miliarde lei (0,3% din produsul intern brut).
În acelaşi timp, pentru restituirea, în tranşe, a sumelor reţinute pensionarilor, reprezentând diferenţa dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei şi pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra părţii din pensie care depăşeşte nivelul de 740 lei, impactul bugetar este estimat la 1,29 miliarde lei (0,2% din produsul intern brut).
Ponta dă vina pe secetă şi pe fostul Guvern
Revizuirea în scădere a ţintei de creştere economică pentru acest an este generată de efectele secetei asupra agriculturii. Vinovat ar fi şi fostul Guvern, care ar fi avut o prognoză prea optimistă privind fondurile de la Uniunea Europeană.
Micşorarea capitolelor de venituri din fondurile intrate de la UE şi a celui de cheltuieli cu cofinanţarea proiectelor europene va întârzia masiv aceste lucrări. O bună parte din sectoarele de autostradă de pe Coridorul IV pan-European ar trebui să fie terminate în primăvara anului viitor. Deşi stadiul fizic era planificat la 50% pentru jumătatea acestui an, ele sunt definitivate în proporţie de 5-15%, iar tăierea fondurilor prin rectificarea bugetară va face imposibilă definitivarea autostrăzilor anul viitor (aproximativ opt tronsoane de autostradă a 20-40 de kilometri fiecare, între Arad şi Sibiu). Fondurile destinate finanţării Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, asigurate prin sume defalcate din TVA, vor fi diminuate cu 100 milioane lei.
Banii, cu împrumut
Deşi a tăiat de la buget sume importante destinate cofinanţării proiectelor europene, iar o parte a banilor UE nu vor mai veni, Guvernul vrea să aloce temporar 400 milioane de lei (88,3 milioane de euro) provenite din privatizări către Ministerul Finanţelor Publice, pentru plata proiectelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile.
Banii vor fi returnaţi Trezoreriei până cel târziu în 17 decembrie.
Reprezentanţii Comisiei Europene au transmis ambasadorului României la UE, în luna iulie, că au constatat că planul de măsuri pentru creşterea absorbţiei de fonduri europene a eşuat, că autorităţile de execuţie refuză asistenţa instituţiilor financiare şi administraţia e “paralizată”.
Creştere economică din ce în ce mai mică
Guvernul şi-a redus prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 1,5% la 1,2% din PIB. Prin legea bugetului de stat pe 2012 aprobată la finele anului trecut, Guvernul a stabilit o ţintă de creştere economică de 1,8-2,3% din PIB, redusă ulterior la 1,5% din PIB, în urma discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Proiectul primei rectificări bugetare din acest an, programată pentru ultima parte a lunii august, relevă că Executivul şi-a redus din nou estimarea de creştere economică, la 1,2% din PIB.
0,3% din PIB este creşterea decalajului dintre cheltuielile efectuate de stat şi veniturile acestuia, banii urmând să fie asiguraţi din noi împrumuturi pe pieţele financiare.
Bancherii cer dobânzi mai mari statului
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins joi ofertele băncilor pentru obligaţiunile cu scadenţa la doi ani, considerând că randamentul cerut de acestea este prea mare. Valoarea programată pentru licitaţia de joi a fost de 400 milioane lei, iar ofertele băncilor au cumulat 640 milioane lei.
Dealerii spun că cererea redusă înregistrată joi pentru obligaţuini şi randamentele în creştere au fost generate de decizia BNR de luni de a plafona împrumuturile la operaţiunea repo (la 6 miliarde de lei, după cei bancherii împrumutaseră şi câte 12 miliarde pe şedinţă). „Decizia BNR de a nu mai injecta nelimitat lichiditate în piaţă a descurajat băncile locale să mai cumpere titluri de stat”, a spus un dealer.
