Împrumuturi de aproape 2 miliarde de euro în doi ani, din care o parte acoperă direct găurile din buget, ridică semne de întrebare privind eficiența, transparența și impactul real asupra economiei. Un bilanț ignorat politic, dar recunoscut tehnic de Banca Mondială și Ministerul Finanțelor.
Între 2023 și 2024, România a bătut la ușa Băncii Mondiale de șase ori. În total, aproape 2 miliarde de euro au fost împrumutați sub forma unor credite cu denumiri tehnice, ambalate frumos: „reforme verzi”, „reziliență”, „servicii judiciare centrate pe utilizator”. Dar în spatele acestor formule elegante, stă o realitate crudă: statul român a folosit o parte importantă din acești bani pentru a-și astupa găurile bugetare, nu pentru a finanța reforme.
Un document al Ministerului Finanțelor, consultat în exclusivitate de România liberă, admite sec: „împrumuturile au fost contractate pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale”.
Ce trebuia să se întâmple cu banii
Potrivit comunicatelor oficiale ale Băncii Mondiale, cele mai mari trei împrumuturi aveau scopuri nobile:
- 599,1 milioane EUR – Management fiscal și creștere verde (25 iulie 2024)
- Scop oficial: „consolidarea cadrului fiscal, promovarea unei creșteri economice verzi și atragerea investițiilor private.”
“Prin intermediul acestui împrumut, Banca Mondială sprijină consolidarea fiscală în România, cu accent pe sustenabilitate fiscală și creșterea echității sistemului de pensii; de asemenea, sprijină introducerea de stimulente pentru a facilita decarbonizarea sectorului transporturilor, unde emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească; precum și emiterea primei emisiuni de obligațiuni verzi a României pentru stimularea investițiilor publice.
În plus, împrumutul contribuie la crearea condițiilor pentru o implicare mai mare a sectorului privat în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice, prin introducerea de finanțări noi pentru investițiile verzi, de măsuri de stimulare a energiei eoliene offshore, a hidrogenului verde și a altor resurse de energie regenerabilă, precum și prin consolidarea legislației privind parteneriatele public-privat. Astfel de măsuri sunt esențiale pentru ca România să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Pactului Verde European și să atingă obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice, având în vedere vulnerabilitatea ridicată a țării la riscurile climatice. “ Se arată în comunicatul Băncii Mondiale.
- 591,9 milioane EUR – Reformă incluzivă și verde (30 iunie 2023)
- Scop oficial: „susținerea reformelor structurale, consolidarea managementului fiscal, decarbonizare și reziliență climatică.” “Prin intermediul acestei finanțări, Banca Mondială ajută Guvernul să-și intensifice eforturile de sprijinire a incluziunii sociale, de îmbunătățire a managementului fiscal și de accelerare a tranziției energetice,” a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară al Băncii Mondiale în România. “O analiză recentă a Băncii Mondiale arată că România trebuie să adreseze provocările în materie de sărăcie și incluziune, iar capacitatea statului de a realiza acest obiectiv necesită instituții puternice. Acesta este motivul pentru care asistența tehnică a Băncii Mondiale vine în completarea sprijinului financiar.”
- 466,9 milioane EUR – Managementul riscului de dezastre (19 septembrie 2024)
- Scop oficial: „creșterea capacității de răspuns la dezastre și implementarea reformelor multisectoriale pentru reducerea riscurilor climatice.” Practic aceleași obiective de finanțare din iunie 2023.
În teorie, toate aceste credite erau pentru reforme. În practică, realitatea bugetară i-a dat jos de pe raftul politic: banii au intrat în trezorerie pentru rostogolirea datoriei existente și acoperirea deficitului bugetar.
De la justiție la poluare: ce s-a promis și ce s-a uitat
- 100 mil. EUR pentru justiție (15 iunie 2023) – trebuiau să modernizeze instanțele, să digitalizeze sistemul și să-l apropie de cetățean. Proiectul s-a semnat. Rezultatele? Necunoscute. „Consolidarea livrării serviciilor de justiție și a statului de drept este esențială pentru guvernanța generală și dezvoltarea socio-economică a României,” a declarat Anna Akhalkatsi, directorul de țară al Băncii Mondiale pentru România. „Prin acest proiect, Banca Mondială urmărește să sprijine Guvernul României în asigurarea condițiilor esențiale și a aranjamentelor instituționale necesare în sectorul justiției – inclusiv prin fundamente solide precum digitalizarea, mecanisme eficiente de coordonare și planuri adecvate pentru continuitatea activității.”
60 mil. EUR pentru reducerea poluării rurale (30 martie 2023) – vizau fermierii și practicile durabile. A fost vreun impact măsurabil? Niciun raport public. “Agicultura rămâne o sursă principală de poluare a mediului în zonele rurale din România, afectând calitatea solului, a apei și a aerului și, în cele din urmă, sănătatea cetățenilor și a mediului înconjurător. Sectorul agricol este, de asemenea, a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din țară, împiedicând eforturile României de a atenua efectele negative generate de schimbările climatice”, a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară al Băncii Mondiale în România.
- 92 mil. EUR pentru infrastructura de urgență (23 mai 2023) – pentru Ministerul de Interne. Trebuiau întărite structurile pentru dezastre.
Niciunul dintre aceste proiecte nu a fost însoțit de o evaluare de progres disponibilă publicului.
Impact bugetar și deficit
În 2023, România a depășit 5,7% din PIB în deficit bugetar, în 2024 – 6,4%. Deși Guvernul a primit injecții masive de capital de la Banca Mondială, gaura din buget nu s-a micșorat. Dimpotrivă, a crescut.
Consiliul Fiscal avertiza în noiembrie 2024: „dependența de credite externe ascunde o lipsă de reforme autentice”.
Reacții din afară: aplauze politice, avertismente tehnice
FMI și Comisia Europeană susțin pe hârtie aceste reforme. Dar în rapoartele tehnice avertizează că spațiul fiscal al României e „extrem de fragil” și că orice nou împrumut trebuie însoțit de transparență. Aici e cheia: România ia banii, dar nu oferă niciun raport clar despre ce face cu ei.
Cum se compară România cu alte țări?
România nu este singura țară din UE care accesează împrumuturi de la Banca Mondială, dar ritmul și proporțiile sunt notabile. În 2023–2024:
- Bulgaria a accesat un singur împrumut în valoare de 230 milioane EUR (pentru tranziție energetică);
- Croația a primit 300 milioane EUR pentru modernizarea infrastructurii feroviare;
- Polonia, o economie de 4 ori mai mare, a contractat aproximativ 1,1 miliarde EUR, dar pentru proiecte regionale ample și partajate.
În schimb, România, cu un PIB mai mic decât Polonia, a atras aproape 2 miliarde EUR – semn că presiunea bugetară este mai mare și că Guvernul a utilizat Banca Mondială ca instrument paralel de echilibrare macroeconomică.
În concluzie: reforme pe hârtie, datorii reale
Guvernul României a împrumutat aproape 2 miliarde de euro sub pretextul reformelor. În realitate, o parte consistentă a banilor s-a dus în acoperirea datoriilor și a deficitului, în lipsa unei strategii de dezvoltare transparentă.
A fost o alegere politică? Probabil. A fost una onestă? Documentele nu susțin această teză.
Când iei bani pentru „digitalizare” și-i folosești pentru a plăti pensii sau dobânzi la datorii mai vechi, nu mai e vorba de strategie. E vorba de supraviețuire bugetară.
Și România supraviețuiește. Încă.
