România are și a avut mereu reale probleme în accesarea fondurilor UE, nu numai de către stat, ci și de către mediul privat. A durat mult până când firmele au învățat condițiile și mecanismele de finanțare.
De cele mai multe ori, chestiunile birocratice, dar esențiale și absolut necesare în ecuația finanțării, au fost lăsate în seama unei entități aparte: firma de consultanță. Ea oferă informații, scrie proiecte, asigură comunicarea cu organismele intermediare și finanțator.
„Inițiații” păreau că dețin atât cheile „seifului” cu bani UE, cât și harta cu drumul prin „sistem”, iar angajarea lor însemna succesul.
S-a dovedit că nu este mereu așa.
Inițiem astăzi un serial care își propune să facă o analiză a performanțelor și eficienței acestor „ghizi”, atât la nivel național, cât și pe fiecare regiune de dezvoltare în parte.
De ce este important să ne îmbunătățim absorbția de fonduri UE
În actualul context economic, unul de austeritate, fondurile UE reprezintă o resursă la îndemână și depinde numai de noi (stat și privați) să le accesăm. Câteva motive pentru a face acest lucru:
- Presiunea tot mai mare pe bugetul național și posibilitatea degrevării prin utilizarea fondurilor UE
- Creșterea încrederii investitorilor în România prin utilizarea fondurilor nerambursabile
- Scăderea costurilor suportate de populație pe taxe și impozite
Una dintre cele mai mari și mai mediatizate firme este Goodwill, din Cluj.
De fapt, vorbim despre un grup de societăți care gravitează în jurul Goodwill Consulting GWC SRL – firma care are ca principal obiect de activitate „consultanța pentru afaceri și management”.
Ea a raportat pe anul 2024 o cifră de afaceri de 32,4 milioane lei (6,37 milioane de euro) și un profit de 5,65 milioane lei (1,11 milioane euro). În domeniul său de activitate, ocupă locul 5 pe Cluj și 76 pe țară – din peste 22.000 de firme de profil, conform termene.ro.
Goodwill Consulting îl are ca unic asociat pe Harsanyi Gabor Peter, cetățean maghiar.
A fost înființată în martie 2008 și a raportat o medie de 90 de angajați.
Are birouri în Oradea (Bihor), Craiova (Dolj), Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc (Harghita), Iași, Sibiu și București.
La aceeași adresă din Cluj-Napoca, sunt înregistrate și celelalte firme din grup, șase la număr: Cordial Services SRL, Goodwill Energy SRL, Birou Kim SRL, Goodwill Services SRL, Goodroid RPA SRL, Goodwill Studio SRL.
Am solicitat ministerelor de resort câteva statistici legate de firmă, pe principalele programe și axe de finanțare. Ciudat, însă, acestea au spus că nu dețin statistici pe perioada 2020-2025 tocmai pe POC – programul de competitivitate economică, destinat firmelor private.
În lipsa informațiilor oficiale, am căutat referințe/recenzii despre ceea ce spun clienții firmei. Am găsit lucruri nu prea plăcute.
„Nu recomand, mi-am luat țeapă cu ei. Am avut un contract de consultanță și mi-au apărut anexe la contract semnate de ei prin care îmi măreau cheltuielile cu consultanța! Suntem în judecată”, spune un internaut.
„Au cele mai mari comisioane și tarife, pe care trebuie să le dai înainte, chiar dacă proiectul lor nu trece”, afirmă un altul.
Comentarii și recenzii de acest gen pot fi găsite destule în mediul online, puțini sunt însă cei care își asumă cu nume și prenume experiențele negative. Alții vorbesc doar pe la colțuri, deoarece nu vor să devină niște „paria” pentru firmele de consultanță, clienți indezirabili.
De asemenea, sunt voci care spun că firma lucrează cu precădere pe marile programe ale autorităților publice, iar mediul privat suferă. După ce plătesc o sumă inițială și nu câștigă proiectul, vinovați sunt scoși tot aplicanții, pentru că nu ar avea toate actele sau cerințele în regulă, afirmă aceștia.
Am întrebat reprezentanții Goodwill cum lucrează: cu plata la început sau la comision de succes.
„Lucrăm și pe public și pe privat. Semnăm undeva la 1.000 de contracte/an. Cele mai multe contracte sunt de tip abonament, pe unul, doi, trei ani… Avem și pe șapte ani. Se plătește la început o sumă și apoi doar un comision de succes”, spune Răzvan Gălățan, reprezentantul firmei.
El a admis că sunt și eșecuri, dar a găsit diverse explicații, fără a avansa un procentaj de succes din mediul privat.
„Sunt și proiecte care fac punctajul de eligibilitate, dar nu ajung la finanțare pentru că nu este buget”, a mai spus acesta.
Altă cauză ar fi, în opinia sa, auditurile în urma cărora banii nu au mai fost decontați de UE, ci de statul român, cu mare întârziere.
Totuși, reprezentantul Goodwill nu a spus nimic despre antreprenorii care au plătit banii inițiali și nu au mai ajuns să acceseze proiectele.
Datele financiare arată că cifra de afaceri a firmei a explodat după anul 2020, de când nu ni se prezintă statistici.
Vedem că în 2022 a fost un punct de inflexiune, în care nivelul datoriilor (25,6 milioane lei) a ajuns aproape la nivelul cifrei de afaceri (26,9 milioane lei). Iar profitul era de doar 9,2 milioane de lei.
În aceeași perioadă, la o altă firmă din grup (GW Services), datoriile erau mai mari decât cifra de afaceri
Goodwill a ajuns și foarte mediatizată în această perioadă, a organizat sesiuni de informare cu firmele, la care au participat reprezentanții ai autorităților și ai agențiilor de dezvoltare regională (ADR).
Ideea de informare în sine nu este rea. Nu știm însă dacă oficialii care participă la aceste traininguri fac o evaluare a firmelor de consultanță, pe care poate părea că le „girează” cu prezența lor.
Pericolul este ca autoritățile să gireze/valideze firme neperformante. Mai mult, aplicanții la fondurile UE și-ar crea falsa impresie că firma de consultanță are „intrare” la ADR sau minister și garantează succesul evaluării proiectelor.
Potențialii aplicanți ar trebui să se informeze temeinic, iar statul și organismele sale să ofere transparent statistici despre eficiența acestor firme.
