Guvernul are probleme pe ultima sută de metri în tentativa de-a strânge o majoritate care să susţină în Parlament planul de restructurare bugetară. Din cauză că negocierile tărăgănează, asumarea răspunderii a fost amânată pentru săptămâna viitoare.
Urgenţa măsurilor este dată de ultimatumul impus de FMI. Dacă România nu taie rapid cheltuielile, nu va vedea la timp următoarea tranşă de împrumut. Statul ar trebui să se împrumute de pe piaţa liberă la dobânzi din ce în ce mai mari şi riscă să înceteze plăţile, cu totul, în decembrie.
Consecinţe: Dacă Guvernul nu face acum un efort masiv pentru a satisface criteriile impuse de Fondul Monetar Internaţional, anul viitor va ajunge în situaţia să ia un împrumut şi mai împovărător: alte 30 miliarde euro, pe lângă cele 20 pe care le-a luat deja.
Asumarea răspunderii (începutul lunii iunie)
Varianta 1: Pachetul de legi este respins de Parlament. Guvernul cade, iar viitorul cabinet fie găseşte soluţii alternative de tăiere rapidă a cheltuielilor, fie rupe acordul cu FMI, cu consecinţe catastrofale asupra cursului valutar şi a dobânzilor de finanţare.
Varianta 2: Parlamentul aprobă pachetul de legi, iar Guvernul trebuie să le pună în aplicare începând din data de 1 iunie. Procedura trebuie finalizată până pe 20 iunie şi trebuie să aibă inclusiv garanţia constituţionalităţii pentru a fi admisă de FMI.
ETAPA 1 (până pe 20 iunie)
Salariile din companiile de stat vor fi reduse cu 25%, prin decizia consiliilor de administraţie. Scopurile sunt reducerea pierderilor şi eliminarea subvenţiilor de la buget, respectiv creşterea veniturilor statului în cazul companiilor care încă au profit.
Salariile bugetarilor şi Pensiile vor fi reduse cu 15%, respectiv cu 25%. În cazul salariilor, scopul declarat este reducerea cu acelaşi procent a personalului, până la sfârşitul anului. Abia după ce se vor face concedierile vor putea creşte salariile la loc.
Evaziunea fiscală ar urma să fie combătută cu ajutorul unor modificări legislative separate, care vor fi promovate prin ordonanţă de urgenţă. Normele sunt cele mai dure din UE şi îşi asumă inclusiv derogări de la legislaţia comunitară.
Scop intermediar (până pe 30 iunie)
Board-ul FMI va decide, la sfârşitul lunii iunie, dacă să elibereze sau nu a cincea tranşă de împrumut pentru România. Suma de 850 milioane euro nu va mai fi folosită pentru finanţarea deficitului bugetar, ci va merge integral în rezerva BNR.
ETAPA 2 (până la sfârşitul anului)
Companiile de stat trebuie restructurate, închise sau privatizate, astfel încât statul să nu mai suporte pierderile generate. Economia astfel obţinută ar putea depăşi un miliard de euro, la care se adaugă deblocarea arieratelor, adică a taxelor şi facturilor neplătite.
Aparatul bugetar trebuie redus astfel încât cheltuielile cu salariile să scadă de la 9% la 7% din PIB. De asemenea, sistemul de pensii trebuie să devină sustenabil fără transferuri suplimentare de la bugetul de stat.
Nivelul încasărilor bugetare trebuie sincronizat cu nivelul cheltuielilor, astfel încât deficitul bugetar să coboare, în scurt timp, la 3% din PIB. Acest nivel este unul dintre criteriile obligatorii pentru intrarea în zona euro.
Scop final (sfârşitul anului 2011)
România trebuie să îşi echilibreze finanţele publice, pentru a evita contractarea unui nou împrumut de la FMI în 2011. Un astfel de împrumut ar ajunge la încă 30 miliarde euro şi ar duce datoria publică la 60%, faţă de 30% cât e acum.
Spirala îndatorării ar duce România în situaţia de acum a Greciei nu mai târziu de 2013, potrivit preşedintelui Traian Băsescu. Asta ar însemna datorii mai mari de 100% din PIB, dobânzi insuportabile şi perspectiva incapacităţii de plată.
Adoptarea euro: România va trebui să respecte criteriile zonei euro, care în viitor vor fi chiar mai dure decât acum. Astfel, după reducerea de cheltuieli din 2010 şi 2011 nu va mai exista o creştere decât dacă şi când economia va reintra pe un traseu de creştere rapidă.
Întâlnirile de ieri dintre şeful statului şi aleşii ţării s-au soldat numai cu o nouă amânare a calendarului asumării răspunderii. „Trebuie să tăiaţi de sus în jos. Nu puteţi cere pensionarilor să accepte tăierea de pensii atâta vreme cât unii nu renunţă la privilegii”, a afirmat preşedintele în faţa parlamentarilor şi miniştrilor PDL, susţin surse participante la discuţii. Potrivit acestora, şeful statului le-ar fi spus demnitarilor că acum este momentul în care ar trebui să se decidă pe ce drum vor să meargă: afaceri sau politică. El ar fi amintit că, în 2002, în Partidul Democrat s-a pus în practică această măsură, mulţi dintre consilierii locali sau judeţeni de atunci renunţând la funcţiile publice în favoarea afacerilor. A fost momentul în care politicieni din toate partidele au părăsit consiliile de administraţie, păstrându-şi numai calitatea de acţionar. Problema este însă aceea că multe contracte cu statul sunt obţinute preferenţial prin politizarea instituţiilor beneficiare în dauna vistieriei şi a unor competitori cu preţuri mai bune.
Dorinţa preşedintelui de a se despărţi câştigurile dinspre contractele cu statul de politică fusese transmisă încă de dimineaţă partidului de către mesagerul tradiţional al Cotrocenilor, ministrul Elena Udrea. Ea a propus această măsură şi în Biroul Permanent al PDL. Reacţiile colegilor săi Vasile Blaga, Adriean Videanu, Cristian Boureanu, vizaţi direct de propunerea cu pricina, nu au fost însă foarte prietenoase, cu toate că, la nivel oficial, au îmbrăţişat-o, dată fiind şi ambiguitatea îndemnului. În prezenţa lui Traian Băsescu însă, nimeni nu a scrâşnit din dinţi, parlamentarii PDL preferând să refuleze în şedinţa de grup, la care a participat premierul Emil Boc. Surse oficiale au declarat pentru România Liberă că democrat-liberalii, porniţi împotriva măsurilor Guvernului, i-ar fi reproşat premierului că miniştrii de Finanţe şi Agricultură nu ştiu să comunice măsurile propuse, deputatul Cezar Preda cerând chiar demiterea lui Sebastian Vlădescu. Întrebat de Emil Boc de ce nu a făcut această cerere în prezenţa preşedintelui Băsescu, Preda a răspuns, spre amuzamentul tuturor: „N-am putut. Preşedintele mă intimidează”. Tot la întâlnirea cu pedeliştii, primul om în stat a exclus ca soluţie anticriză privatizarea AVAS şi a altor companii în care statul are participaţiuni minoritate sau majoritare.
Dar dacă măsurile de austeritate s-au complicat foarte mult în discuţiile de la PDL, complicaţii suplimentare vin şi din partea independenţilor şi a UDMR. Deşi aflaţi la guvernare, nici udemeriştii, nici independenţii nu vor să renunţe la condiţia pusă Guvernului cu săptămâni bune în urmă: păstrarea pensiei minime la valoarea actuală. Ba chiar progresiştii au avertizat că ar putea susţine moţiunea de cenzură a PSD dacă Executivul va tăia şi pensiile mici. De partea cealaltă, udemeriştii spun că nu vor vota pentru căderea Guvernului, însă s-au declarat optimişti că vor avea sorţi de izbândă la acest capitol.
PNL şi PSD se concurează în opoziţie
În timp ce partea guvernamentală se străduieşte să ajungă la un numitor comun în privinţa măsurilor de austeritate, PSD e pregătit să scrie textul unei moţiuni de cenzură împotriva Cabinetului Boc. Votul a 236 de parlamentari din cei 471 duce la căderea Guvernului. Asocierea dintre cele două partide de opoziţie este marcată însă de asperităţi. Ecuaţia parlamentară favorizează iniţiativa de opozant a PSD, care are suficienţi parlamentari încât să poată depune singur o moţiune de cenzură, ceea ce PNL, cu cei numai 76 de parlamentari ai săi, nu îşi poate permite. Oricum, pentru reuşita moţiunii este nevoie şi de contribuţia unor parlamentari aflaţi acum în arcul guvernamental.
Dar dacă, politic vorbind, moţiunea de cenzură este necesară în semn de solidaritate cu angajaţii şi pensionarii nemulţumiţi, respingerea moţiunii de cenzură nu este o tragedie. După cum s-a exprimat vicepreşedintele PSD Constantin Niţă, „dacă Guvernul Boc rămâne la Palatul Victoria, PDL o să intre în istorie alături de PNŢCD”, iar „dacă Guvernul Boc cade, preşedintele Băsescu va numi un alt premier, nu contează pe cine”. Conducerea PSD a stabilit în urmă cu circa două săptămâni că nu va intra la guvernare decât în urma alegerilor, fie ele la termen, fie anticipate.
Din perspectiva PNL, lucrurile nu sunt atât de simple. Lipsiţi de pârghiile parlamentare accesibile PSD, liderii PNL s-au văzut în situaţia de a face declaraţii sau sugestii spre ipoteze radicale contra guvernării Băsescu/Boc, precum alegerile anticipate (Crin Antonescu) sau chiar suspendarea preşedintelui (Varujan Vosganian). Cert este că PNL nu îşi poate permite în acest moment nici să se apropie de PDL, având în vedere atât de controversatele decizii ale Guvernului şi antecedentele relaţiei cu Palatul Cotroceni, dar nici nu poate accepta dominaţia PSD, care preconizează revenirea la impozitul progresiv. Crin Antonescu a avertizat prin ricoşeu că, „dacă PSD va înţelege ca, în mod demagogic, să înceapă iar cu toate teoriile stângiste în corpul acestei moţiuni, va da poate o şansă de eschivă unor parlamentari (ai PDL şi ai independenţilor – n.r.) care altfel ar fi votat moţiunea de cenzură”. Se pare că decidenţii din PSD au înţeles mesajul, iar moţiunea de cenzură nu va cuprinde propunerea PSD de trecere la impozitul progresiv în trei trepte – 15%, 25% şi 35% -, prima treaptă aplicându-se celor cu venituri sub 4.000 de lei. Cu alte cuvinte, PNL va putea susţine în continuare şi cota unică, dar şi căderea Guvernului Boc, iar eventualii dezertori din PDL vor fi lipsiţi de pretextul principial al politicii de impozitare.
Boicot sindical
„Nici un reprezentant al sindicatelor nu a fost prezent astăzi (n.r. – ieri) la şedinţa CES. Nu am primit nici o explicaţie oficială, doar un telefon prin care ni s-a spus că au decis să înceteze orice fel de dialog cu Guvernul sau cu patronatele”, a declarat, pentru România Liberă , Florin Costache, preşedintele Consiliului Economic şi Social. „Nu ne-au respectat nici o revendicare. Nici legată de pensii, nici legată de salarii. Ce sens mai au discuţiile? Oricum, CES are doar un rol consultativ”, spune Ion Popescu, preşedintele confederaţiei sindicale Meridian. În urmă cu o săptămână, când membrii CES au dezbătut conţinutul scrisorii pe care Guvernul o va adresa FMI, patronatele, sindicatele şi Guvernul nu au reuşit să ajungă la o înţelegere. Ulterior patronatele au decis să sprijine măsurile Guvernului, inclusiv reducerea tutoror pensiilor cu 15%, deşi anterior susţinuseră menţinerea pensiilor de sub 1.000 lei la nivelul actual. CES are rolul de a analiza toate proiectele de lege cu impact social. (Ş.B.)
Pentru a-şi impune măsurile de austeritate, Guvernul trebuie să obţină acordul majorităţii parlamentarilor. Până atunci calendarul asumării răspunderii a fost din nou amânat
