În partea de sus a ierarhiei birocratice, secretarii de stat şi consilierii îşi multiplică veniturile prin participarea în consilii de administraţie sau comisii. În partea de jos, funcţionarii şi personalul contractual împart sporuri şi stimulente. Chiar şi un şofer poate lua, sub formă de stimulente, trei salarii pe lună.
Un exemplu: „şoferul-minune” care a avut în aprilie venituri nete de 4.050 de lei a primit aceşti bani cu respectarea prevederilor legale şi a Legii salarizării unice, adoptată la începutul anului de Guvernul Boc, arată informaţii din cadrul Ministerului Muncii. Conform oficialilor acestui minister, este vorba de fostul şofer personal al ministrului, el aflându-se din noiembrie în concediu medical. Venitul net pe luna aprilie al acestuia, aproximativ 4.000 de lei, este de fapt suma primită de acesta în concediu medical, calculată drept 100% din media veniturilor ultimelor şase luni. Plata concediului medical se face integral, în funcţie de valoarea salariului brut deoarece persoana în cauză are o problemă serioasă de sănătate, spun oficiali ai ministerului.
Cum de fapt acesta şi-a luat primul concediu în noiembrie, calculul s-a făcut pe baza veniturilor brute lunare din perioada mai 2009-octombrie 2009, care au fost curpinse între 4.526 de lei (în iulie) şi 6.458 de lei în octombrie. Media brută a acestei perioade a fost de 232,6 lei pe zi, ceea ce înseamnă că veniturile brute ale acestuia din aprilie au fost de 4.885 lei. Impozitat (CAS şi impozit pe venit), şoferul a rămas în mână cu 4.050 de lei. Fiind în concediu medical, angajatul nu a plătit contribuţia la sănătate, iar CAS a fost calculată la salariul minim pe economie, conform prevederilor legale.
În condiţii de impozitare obişnuită, veniturile acestuia ar fi fost mai mici, mai spun oficialii ministerului. Aceştia detaliază: „În mai a avut 1.119 lei salariu de bază, 280 de lei spor vechime, 11 lei spor de toxicitate şi stimulente de 3.240 de lei. În octombrie a lucrat doar două zile, adică 16 ore, restul fiind în concediu medical. A avut în această lună 102 lei salariu bază (corespunzător perioadei lucrate), 26 lei vechime, stimulente de 1.918 lei, ore suplimentare din lunile precedente de 1.103 lei şi un concediu medical de 3.308 lei”. Fiind şoferul ministrului, era tot timpul la dispoziţia acestuia, iar potrivit prevederilor legale, avea dreptul la stimulente de până la trei ori salariul său, ne-a declarat un funcţionar al Ministerului Muncii.
Cum se dau stimulentele
Permisă prin Codul de Procedură Fiscală cu intenţia nobilă, poate, a legiutorilor de a încuraja funcţionarii statului să îi apere interesele, acordarea de stimulente a devenit o portiţă de răsplătire nu numai a fioroşilor controlori de la Fisc, ci şi a clientelei politice angajate la ministere. Sistemul a început să funcţioneze independent de salarizarea unitară a lui Boc la Ministerul Mediului, Finanţelor, Casa de Asigurări de Sănătate, aproape la toate instituţiile statului care înregistrează venituri din administrarea de amenzi, penalităţi etc.
În cazul Finanţelor, potrivit Codului de Procedură Penală, acesta poate reţine 5% din sumele colectate prin amendarea contribuabilor, din majorarea impzotelor şi taxelor de plată declarate de aceştia, din executări silite şi valorificări de active. Stimulentele pot fi acordate şi funcţionarilor unităţilor administrativ-teritoriale, care, la rândul lor, colectează taxele şi impozitele locale. Mecanismul stimulentelor ajunse la potentaţii ministrelor explică deseori zelul funcţionarilor de a amenda cu uşurinţă micii contribuabili şi pentru orice fleac.
Fondurile de stimulente ale instituţiilor publice au atins anul trecut nivelul de 270 de milioane de euro. Aproape 80 la sută din totalul stimulentelor, adică 890 de milioane de lei, le‑au luat angajaţii Ministerului Finanţelor. Pe locul doi, cu 213 milioane lei, s-a situat Ministerul Muncii. Alte instituţii care au acordat stimulente au fost Ministerul Mediului, cel al Sănătăţii, Secretariatul General al Guvernului, Curţii de Conturi, Administraţiei şi Internelor şi Justiţiei, Educaţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Mai multe surse de salariu
Sunt însă şi cazuri de ministere în care nu se acordă stimulente, cel puţin dacă luăm de bune declaraţiile oficialilor. Radian Tufă, secretar general al Ministerului Transporturilor, spune că la acesta nu se acordă nici un fel de stimulent. În afara salarizării unitare, legiferată de Guvern la începutul anului (noile salarii recalculate incluzând până şi sporurile de vechime), la acest minister se mai dau doar primele de vacanţă, un spor de 20% pentru personalul din audit, altul de 25% pentru angajaţii din Controlul Financiar Preventiv şi 75% pentru cei care lucrează cu fonduri europene. Acest ultim spor explică de ce în cadrul ministerului patru angajaţi, respectiv doi directori şi doi consilieri au avut în aprilie venituri substanţiale mai mari (aproximativ 6.000 de lei) decât ale ministrului Radu Berceanu.
Dacă sunt numiţi în Consilii de Administraţie, birocraţii iau lunar câte 1% din salariile directorilor de companii. Iar dacă sunt numiţi administratori speciali din partea statului într-o companie la care acesta este acţionar, ei pot lua în plus chiar şi un salariu întreg de director.
“Cel puţin trei persoane de la cabinetul ministrului Radu Berceanu sunt angajate la societăţi comerciale subodonate ministerului”, ne-a declarat un oficial sub protecţia anonimatului. La cabinetul secretarului de stat Eusebiu Pistru, de la acelaşi minister, se găsesc două persoane care sunt angajate şi la Registrul Auto Român. Una dintre acestea făcea parte anul trecut şi din comisiile de evaluare ale şoferilor profesionişti, încasând bani şi din partea şcolii de şoferi care organiza examenul.
Codul de Procedură Fiscală este doar unul dintre actele normative care prevăd plata de stimulente şi spulberă astfel principiul salarizării unice.
300% peste salariul de bază este nivelul maxim la care pot ajunge stimulentele plătite într-o lună.
