Statul ne obligă să ne asigurăm doar pentru trei riscuri catastrofice, adică inundaţii, alunecări de teren şi cutremure. Asigurarea completă a locuinţei este însă un produs mult mai complex, care include uneori mai multe zeci de riscuri asigurate.
La baza oricărei asigurări de locuinţă sunt patru categorii mari de riscuri. Astfel, asigurarea ar trebui să acopere, în primul rând, riscurile ataşate clădirii din care face parte locuinţa. În al doilea rând, ar trebui asigurate bunurile din locuinţă, opţiune pe care asigurarea obligatorie şi „clonele“ apărute în piaţă nu o oferă. Un al treilea risc important este asigurarea pentru eventualele accidente suferite de membrii familiei în interiorul locuinţei asigurate. Nu în ultimul rând, este importantă şi componenta de răspundere civilă faţă de terţi. În acest caz, un exemplu concludent îl constituie eventualele pagube provocate vecinilor de o banală inundaţie. Aceste patru categorii mari de riscuri pot fi combinate în orice fel, în funcţie de nevoile şi disponibilităţile financiare ale clientului, însă este bine ca poliţa să le cuprindă pe toate patru. Un criteriu important în alegerea unei poliţe de locuinţă îl reprezintă notorietatea şi stabilitatea companiei care o emite. Orice companie din România poate fi verificată pe site-ul oficial al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În plus, trebuie citit cu atenţie contractul de asigurare şi, mai ales, clauzele speciale din capitolul „excluderi“. Aici pot apărea, şi chiar apar, destule surprize care devin neplăcute în cazul producerii riscului asigurat. Decizia trebuie să ţină cont, evident, şi de preţ, dar neomiţând celelalte caracteristici enumerate mai sus.
Preţul contează
Luând în considerare şi criteriile pe care le-am enumerat, am încercat să întocmim un top în funcţie de preţ. Poliţele luate de noi în considerare acoperă toate cele patru categorii de riscuri esenţiale. Am realizat un calcul pentru un apartament de două camere în valoare de 60.000 de euro, din Bucureşti, situat într-un bloc construit în 1990. Valoarea bunurilor din apartamentul nostru virtual este de 5.000 de euro. Din perspectiva preţului, pe primul loc se clasează Astra, care, pentru 60 de euro, asigură clădirea şi apartamentul şi oferă ca bonus asigurarea bunurilor şi asigurarea de răspundere. În top se află şi Generali, cu un cost al poliţei de 131 de euro. Urmează plutonul companiilor care oferă o serie de asigurări suplimentare.
Sfaturi
Cum arătam mai sus, contractele de asigurare au şi excluderi. Aceste clauze speciale arată situaţiile în care asigurătorul nu va plăti dauna. Prevederile sunt absolut normale şi ele există în contractele de asigurare de oriunde din lume. Asigurătorul nu îşi poate asuma orice fel de riscuri, atât timp cât nu le controlează măcar indirect. Legea nici nu permite astfel de atitudini. De aceea, este bine să vă feriţi, de exemplu, de poliţele care spun că nu asigură locuinţe situate în zone inundabile. Atenţie la tipul asigurării, pentru că dacă este o „asigurare proporţională“ nu veţi primi toţi banii. Înainte de a încheia poliţa, asiguraţi-vă că locuinţa este într-o stare foarte bună. Dacă blocul are crăpături, de exemplu, riscaţi să nu primiţi banii de la asigurător.
Varianta simplă
„Inundaţii se pot produce în orice moment şi aproape în orice zonă din România. Cea mai clară dovadă în acest sens o constituie chiar localizarea inundaţiilor din ultimii ani. În 2005, inundaţiile s-au concentrat cu precădere în Banat, în Dobrogea, în bazinul Argeş-Olt şi de-a lungul Siretului. În 2006, inundaţiile au lovit mai ales în zonele adiacente Dunării, pentru ca în 2008 să se mute spre bazinele Someş-Tisa, Prut, Bârlad şi Siret. În 2010, cel mai dureros an din punct de vedere al calamităţilor, inundaţiile au curs mai ales pe Siret. Reducerea riscului de inundaţii ar presupune investiţii de miliarde de euro, bani de care statul român nu dispune. În plus, o strategie clară privind inundaţiile va fi pusă în aplicare abia de la finele anului viitor. În aceste condiţii, fiecare român trebuie să aibă grijă de propriul viitor. Singurul instrument pe care îl avem, în acest moment, la îndemână este asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor, emisă de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID). Costul redus al acestei poliţe, adică 10 sau 20 de euro pe an, o face accesibilă aproape oricărui cetăţean al României.
Mult loc de asigurare
La 31 octombrie 2013, 64,6% din asigurările obligatorii de locuinţă se regăseau în mediul urban, iar din punctul de vedere al tipului locuinţei 78,6% erau aferente celor de tip A. În judeţul Galaţi, de exemplu, afectat de un „roi de cutremure“, fenomen caracterizat prin producerea de seisme de intensitate scăzută şi o frecvenţă foarte ridicată, s-a înregistrat o creştere importantă a poliţelor PAD active în ultima lună, de la 12.080 în august 2013 şi 12.919 în septembrie 2013 la 17.418 de asigurări obligatorii de locuinţă raportate în octombrie.
De altfel, cei mai săraci locuitori ai României (în Vaslui, salariul mediu reprezintă doar 66% din media pe ţară) sunt şi cei mai vulnerabili în caz de calamitate. Expunerea la cutremur este catalogată de specialişti ca „foarte mare“, iar cea la inundaţii drept „mare“, însă acoperirea prin asigurare este cea mai mică din ţară. La finele lunii iunie 2013, valoarea primelor brute subscrise în judeţul Vaslui pe categoria asigurărilor de incendii şi calamitate era de doar 3,1 milioane lei, potrivit datelor furnizate de ASF. Înseamnă că în întreg judeţul există doar aproximativ 22.000 de poliţe valide.
Cu alte cuvinte, doar 15% din gospodăriile populaţiei (raportate la ultimul recensământ) beneficiază de o poliţă de asigurare împotriva dezastrelor, fie ea obligatorie sau facultativă. Într-o situaţie similară se află şi judeţul Teleorman, unde, deşi nivelul de asigurare este ceva mai mare, mergând spre 18% din totalul locuinţelor, riscurile sunt chiar mai importante decât în Vaslui. Teleormănenii au cel mai ridicat nivel de risc atât în ceea ce priveşte cutremurele, cât şi în privinţa inundaţiilor. Pe podium se mai clasează judeţul Galaţi, cu risc maxim de cutremur şi inundaţii, dar cu numai 28% din locuinţe asigurate. În situaţii asemănătoare mai sunt judeţele Călăraşi, Giurgiu şi chiar Ilfov.
O situaţie specială o are Capitala, care prezintă un risc foarte ridicat în caz de cutremur, însă este ferită aproape total de eventuale inundaţii şi, în plus, beneficiază de un grad extrem de ridicat de asigurare. Jumătate din primele brute de asigurare a locuinţelor subscrise în întreaga ţară se concentrează în Bucureşti, ceea ce înseamnă peste 330 milioane de lei în subscrieri. Aceste valori arată că, de fapt, creşterile raportate de asigurători în anii trecuţi în ceea ce priveşte poliţele de calamitate sunt mai degrabă fără valoare pentru masa populaţiei din România, iar procentele uriaşe de acoperire prin asigurare la nivel naţional reprezintă un simplu calcul matematic. În timp ce în Bucureşti sunt asigurate practic toate locuinţele, în ţară situaţia nu este deloc roz. În cel mai bun caz, doar jumătate din locuinţe sunt asigurate, iar judeţul Sibiu nu este nici pe departe unul dintre cele mai expuse la riscurile catastrofale.
O situaţie apropiată de raportările la nivel naţional o mai regăsim în Braşov, Prahova, Timiş şi Satu-Mare, unde gradul de acoperire sare de 40%, dar şi în Cluj, Constanţa sau Bistriţa, unde ponderea locuinţelor asigurate în totalul fondului locativ se apropie de acest nivel. În restul celor 33 de judeţe ale ţării este asigurată mai puţin de o treime din locuinţe. Ba, mai mult, în opt din aceste judeţe mai puţin de 20% din gospodării beneficiază de o poliţă împotriva calamităţilor.
Riscuri asumate
Problema cu asigurările de dezastru este că ele implică un risc semnificativ, imposibil de controlat de către asigurător. Nici o altă clasă de asigurare nu este expusă unui asemenea risc. E vorba despre posibilitatea apariţiei unui eveniment major, de exemplu un cutremur de dimensiunea celui din 1977. Daunele provocate de o asemenea catastrofă nu numai că ar toca integral încasările companiilor expuse puternic pe această zonă, însă ar putea pune în pericol chiar stabilitatea respectivei societăţi.
Unele calcule arată că, la nivelul actual de expunere a pieţei, un cutremur similar celui din 1997 ar genera plăţi de peste 4 miliarde euro, în condiţiile în care toată piaţa de asigurări din România abia dacă adună anual prime brute de 2 miliarde euro. În acest context, un rol important l-ar putea avea Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, care poate prelua din riscurile asumate de asigurători. Potrivit unui proiect de lege care va ajunge în plenul Parlamentului, toate poliţele de asigurare a locuinţelor vândute în România ar urma să aibă şi o componentă (20 de euro) care va merge spre PAID. Pool-ul îşi va asuma o parte din despăgubiri, adică 20.000 de euro per poliţă.
1 miliard de euro pagube într-un singur an
Inundaţiile din lunile iunie-iulie 2010, cele mai grave din ultimii ani, au afectat 481 de localităţi din 37 de judeţe. Aproape 20.000 de persoane au fost evacuate din locuinţele lor; circa 4.000 de gospodării au fost avariate, dintre care 863 au fost complet distruse. În total, pagubele produse de inundaţiile din vara lui 2010 se ridică la peste 875 milioane de euro, conform evaluărilor autorităţilor. De menţionat este că, începând din 2011, statul român nu mai despăgubeşte persoanele afectate de inundaţii.
Bilanţul inundaţiilor în ultimii cinci ani:
144 de persoane decedate
69.000 de persoane evacuate
66.500 locuinţe afectate, din care 15.400 locuinţe distruse
3.080 de poduri afectate
15.700 km de drumuri afectate
106.600 hectare de teren agricol inundat
