Fostul viceprimar al lui Sechelariu, Laurian Lucaș, avea să fie condamnat în noiembrie 2014, după nouă ani de judecată, doar pentru că Înalta Curte a decis că va ține cont doar de declarațiile unor martori date la parchet, și nu în timpul cercetării judecătorești, unde martorii au explicat că au fost sub presiune. Săptămâna aceasta își așteaptă verdictul și Viorel Hrebenciuc, care a fost reținut pentru 24 de ore chiar în octombrie 2014 în dosarul DNA Brașov.
Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea da marți, 20 martie, primul verdict într-un foarte mare dosar de corupție în care a fost judecat unul dintre cei mai importanți oameni politici din țara noastră, Viorel Hrebenciuc.
O reîntoarcere în timp de la momentul căderii lui Hrebenciuc, un colos al clasei politice românești, și o coroborare a evenimentelor de atunci scot la lumină o serie de coincidențe ce par a fi niște lucruri bine gândite, și nu doar simple întâmplări.
Astfel, în octombrie 2014 Viorel Hrebenciuc era reținut de procurorii DNA Brașov în dosarul retrocedărilor de pădure, având șase capete de acuzare: constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, spălare a banilor, cumpărare de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
În iulie 2014 procurorii structurii centrale a DNA făceau ample percheziții în județul Bacău, personajul principal vizat fiind Dragoș Benea, președinte al Consiliului Județean Bacău la acel moment. În august 2014 Benea avea să fie chemat la DNA, iar de atunci nu se mai știe mai nimic despre acest dosar.
În noiembrie 2014 mai avea loc un eveniment judiciar în strânsă legătură cu județul Bacău. Fostul viceprimar al municipiului Bacău Laurian Lucaș avea să fie condamnat la patru ani de închisoare într-un dosar extrem de controversat. Este fix dosarul în care a fost trimis în judecată de procurorii fostului Parchet Național Anticorupție și fostul primar al Bacăului Dumitru Sechelariu. El a scăpat de condamnare pentru că decedase din 2013.
Lucaș și Sechelariu au fost acuzați de luare de mită pentru o serie de contracte încheiate ”cu japca” cu diferiți cetățeni cărora statul trebuia să le retrocedeze terenuri. Anchetatorii spun că Sechelariu, ajutat de Lucaș, le condiționa cetățenilor retrocedarea unor terenuri dacă făceau un contract de vânzare-cumpărare prin care Sechelariu să cumpere terenul retrocedat.
Din rechizitoriul Parchetului Național Anticorupție rezultă că acele contracte de vânzare-cumpărare invocate de procurori s-au făcut la Cabinetul Notarial al Ioanei Olaru. Aceasta din urmă era la acel moment soția procurorului Codruț Olaru, care după câțiva ani avea să fie promovat procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Sursele ”României libere” spun că Olaru se afla atunci în relații foarte bune de prietenie cu Dragoș Benea, ”copilul de suflet” al lui Dumitru Sechelariu.
La toate aceste legături mai trebuie adăugat faptul că în 2014 celebrul binom SRI-DNA funcționa impecabil, cele două structuri fiind ”pe val” din punct de vedere al imaginii publice.
Pe ce a fost condamnat viceprimarul lui Sechelariu
Foarte interesantă este și evoluția dosarului început tocmai în 2005 în care a fost judecat până la deces și fostul primar al Bacăului Dumitru Sechelariu. În noiembrie 2014, Laurian Lucaș, mâna dreaptă de la primărie a lui ”Seche”, a fost condamnat la patru ani de închisoare. Sentința venea după nouă ani de zile în care toți judecătorii care au avut pe masă acest dosar au considerat că Sechelariu și Lucaș nu pot fi acuzați că au săvârșit vreo faptă penală.
După emiterea rechizitoriului din iulie 2005, dosarul a avut următorul circuit: Tribunalul Bacău decide că toți cei acuzați de procurori sunt nevinovați, Curtea de Apel Bacău menține sentința, iar apoi dosarul ajunge la Înalta Curte de Casație. Aici, judecătorii Curții Supreme retrimit dosarul la Curtea de Apel Bacău pentru rejudecare din motive procedurale. Curtea de Apel Bacău dispune și ea o altă rejudecare, dar de data aceasta de la Tribunalul Bacău. Ajuns din nou la fond, Tribunalul Bacău pronunță din nou o sentință a tuturor celor trimiși în judecată. Curtea de Apel Bacău menține din nou soluția de achitare, iar procurorii contestă și dosarul ajunge iar la Înalta Curte de Casație și Justiție la completul condus de Ioana Bogdan.
Toate deciziile de achitare au avut la bază faptul că martorii au declarat în fața magistraților că au fost amenințați de unul dintre procurorii de caz de la PNA să declare împotriva lui Sechelariu și Lucaș.
Sentința de condamnare a lui Lucaș se bazează faptul că ICCJ a ales să țină cont doar de declarațiile martorilor date la parchet și să înlăture mărturiile din timpul cercetării judecătorești. Atât și nimic altceva.
