18.5 C
București
duminică, 5 mai 2024
AcasăInvestigații România LiberăCriza din Grecia ne îndepărtează de euro

Criza din Grecia ne îndepărtează de euro

Deteriorarea situației din Grecia pare să îndepărteze România de adoptarea monedei unice. În opinia guvernatorului Băncii Naționale, orizontul de timp este după anul 2025.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut ieri o declarație surprinzătoare: „Este din ce în ce mai probabil ca peste 10 ani România să aibă ca monedă tot leul, dat fiind ce se întâmplă în zona euro cu Grecia“.

Asta după ce termenele-țintă s-au tot schimbat în decursul timpului. Isărescu a afirmat că succesul unui astfel de proces depinde esenţial de o pregătire temeinică, astfel că la momentul deciziei „trebuie să fim siguri că suntem foarte bine pregătiţi, inclusiv emoţional“. O afirmație similară a făcut-o tot ieri și Gyorgy Frunda, consilier onorific al premierului Victor Ponta. După ce a confirmat că și-a retras banii din băncile cu capital elen, Frunda a spus că o eventuală revenire a Greciei la drahmă ar îngreuna drumul României către zona euro. „Ne va îngreuna drumul spre moneda euro, pentru că evident, Uniunea Europeană îşi va lua mai multe măsuri de siguranţă, cu următoarele solicitante în zona euro“, a declarat consilierul onorific al premierului.

De ce abia în 2025 am putea adopta moneda unică? Lecția grecească ne face să fim mai precauți sau condițiile impuse de instituțiile europene se vor înăspri?

 “Ambii factori. România manifestă deja o prudență în ceea ce privește adoptarea monedei unice. Am avut diferite termene-țintă, care au fost tot timpul amânate. S-a tot discutat despre riscurile pe care le implică trecerea la euro. Iar experiența Greciei, deși aceasta nu este legată de euro, face ca să ne gândim de două ori înainte de a decide. Pe de altă parte, atitudinea instituțiilor europene – Banca Centrală Europeană (BCE) și Comisia Europeană (CE) se va schimba“, spune analistul economic, Aurelian Dochia.

Acesta este de părere că atât BCE, cât și CE se vor uita cu mai multă atenție la îndeplinirea condițiilor pentru adoptarea euro. “Sunt cinci indicatori, care odată îndepliniți, poți trece imediat la euro. Tratatele lasă posibilitatea BCE și CE să analizeze dacă îndeplinirea condițiilor este sau nu sustenabilă, iar acest lucru este interpretabil. De aceea, în viitorul apropiat s-ar putea să se modifice condițiile de aderare la euro, care să fie mai aspre, dar și mai flexibile, astfel încât să se prevadă și posibilitatea ca un stat să părăsească zona euro“, arată Dochia. Analistul lămurește și care sunt riscurile adoptării monedei unice fără o pregătire temeinică: „De exemplu, România nu ar mai dispune de un instrument de politică monetară pentru a ajusta economia să facă față la șocurile din exterior. Rata de dobândă stabilită de BCE poate să nu fie una convenabilă. De asemenea, în condiții de criză, devalorizarea monedei naționale poate fi o supapă eficientă de ajustare a economiei. Adoptând euro, această pârghie nu mai poate fi utilizată.

Însă, trecerea la euro are și avantaje. „Este o greșeală să ignori faptul că România este vulnerabilă și în condițiile în care rămâne în afara zonei euro. O eventuală criză pe plan internațional poate produce fluctuații mari ale cursului și ale dobânzilor. În interiorul zonei euro au început să apară anumite mecanisme de protecție – BCE a reușit să țină piept piețelor financiare sau mecanismul de stabilitate financiară. De aceea, multe țări din zona euro au rezistat foarte bine crizei. Grecia dacă nu ar fi adoptat moneda unică ar fi dat faliment mai devreme“, explică Dochia.

Cum recuperăm diferențele

Înainte ca problemele din Grecia să se acutizeze, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a făcut un calcul din care reiese că România are nevoie de o perioadă de minim 7 ani cu creștere economică de două puncte procentuale peste media din zona euro pentru a atinge nivelul PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare din statele cele mai sărace care au aderat la zona euro. Putem avea o creștere economică peste cea a țărilor dezvoltate din UE atât timp cât 70% din schimburile comerciale ale țării se fac cu state comunitare, în special cu cele din zona euro? „Nu cred că ne putem baza doar pe niște calcule pe hârtie pentru a adopta euro. Nivelul de dezvoltare sau nivelul PIB-ului/locuitor nu sunt atât de importante“, este de părere Dochia.

Iar viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, spune că: „Fără îndoială, capacitatea noastră de a mări schimburile intracomunitare către zona euro reprezintă unul dintre motoarele de creștere. Trebuie ridicat plafonul către care crești. De aceea, orice țintă de aderare la moneda unică este realistă atât timp cât planul de acțiune este realist și este respectat“.   

”În urmă cu zece ani i-am urat leului greu să aibă parte de sănătate. Atunci nu i-am spus să aibă viaţă scurtă, am găsit o formulare, aşa, de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă, este moneda noastră.“- Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Cele mai citite

Ce salarii aveau cu adevărat Nicolae și Elena Ceaușescu

Așa cum bine cunoaștem cu toții, până în urmă cu mai bine de trei decenii și jumătate, România s-a aflat sub jugul dictaturii...

Ciolacu urează românilor “Hristos a Înviat” și prezintă imagini în care arată că a fost la slujba de Înviere

Șeful Guvernului și al PSD, Marcel Ciolacu, le transmite românilor mesajul tradițional, "Hristos a Înviat", însoțit de imagini care atestă că a participat la...

Ce salarii aveau cu adevărat Nicolae și Elena Ceaușescu

Așa cum bine cunoaștem cu toții, până în urmă cu mai bine de trei decenii și jumătate, România s-a aflat sub jugul dictaturii...
Ultima oră
Pe aceeași temă