Sesizarea de neconstituționalitate a fost făcută la CCR de grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Camera Deputaților și Senat.
CCR dă vina chiar pe legea în baza căreia a fost decisă revocarea Avocatului Poporului de către Parlament, afirmând că „prezintă o deficienţă gravă de conţinut, întrucât nu reglementează distinct și limitativ ipotezele în care se poate declanșa procedura de revocare.”
Fundamentând hotărârea de revocare pe o interpretare a normei legale care excedează conținutului său, „Parlamentul a acționat cu încălcarea dispozițiilor art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997 și, implicit, a prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție, care consacră principiul legalității și al supremației Legii fundamentale. Curtea reține că Parlamentul nu poate avea un drept discreționar cu privire la aplicarea sancțiunii revocării, el însuși trebuind să respecte exigențele legale și constituționale în exercitarea propriilor competențe”, potrivit motivării CCR în cazul Renatei Weber.
Astfel, Curtea observă caracterul „foarte vag al motivului de revocare”, care nu e precizat riguros, astfel încât să acopere numai abaterile grave săvârșite de Avocatul Poporului, faptul că legea nu prevede dreptul la apărare al Avocatului Poporului, în cadrul unei proceduri transparente, care să asigure o audiere publică a acestuia, și că nu există o procedură de contestare a hotărârii de revocare în fața Curții Constituționale de către însăși persoana revocată, toate aceste elemente constituind, separat și împreună, vicii de neconstituționalitate ale hotărârii Parlamentului supuse controlului instanței constituționale.
Motivele revocării și procedura urmată au fost un joc de imagine
Cele trei partide din coaliţie au reclamat faptul că Renate Weber nu a transmis Parlamentului şi Guvernului raportul special şi recomandările privind problemele de sistem constatate în cazul crimelor de la Caracal, încălcând atribuţia prevăzută la articolul 5 din legea de funcţionare, şi nu şi-a îndeplinit, prin activitatea derulată în 2020, rolul şi obligaţiile legale în domeniul apărării, protecţiei şi promovării drepturilor copilului.
În prealabil deciziei revocării de către Parlament a Avocatului Poporului, au fost respinse rapoartele de activitate ale instituției pe anii 2018 – cu 245 de voturi „pentru” şi unul contra, 2019 – 187 de voturi „pentru” şi 23 de voturi contra şi 2020 – cu 242 voturi „pentru” şi 35 împotrivă.
Este de neînțeles din punct de vedere procedural de ce s-a pus în discuție raportul de activitate din anul 2018 al instituției, atunci când Renate Weber nu era Avocat al Poporului, iar acel raport fusese transmis, spre a fi discutat de către Parlament, din 31 ianuarie 2019.
De asemenea, revocarea Avocatului Poporului nu operează direct, odată cu respingerea acestor rapoarte de activitate, așa cum se întâmplă în cazul directorilor de la Societatea Română de Televiziune și de la Societatea Română de Radiodifuziune.
Revocarea trebuie să aibă un fundament bazat pe articolul 9 alin 2 din legea de organizare și funcționare a instituției care afirmă că se poate face „ca urmare a încălcării Constituției și a legilor”, declarat recent de CCR ca fiind prea vag.
Cel mai probabil, la originea acestui demers, mai mult de imagine, a fost dorința de a justifica public revocarea fostului eurodeputat Renate Weber pentru a face loc noului ocupant al acestei funcții, profesorul Fabian Gyula, susținut de UDMR, un „tânăr pensionar” la doar 49 de ani, retras anul trecut din activitatea de procuror.
De altfel, liderii coaliției majoritare parlamentare anunțaseră imediat ce parlamentul fusese ales și învestit în funcție că o vor revoca pe Renate Weber, demers care s-a întins pe aproape 6 luni, o durată foarte mare dacă este să o comparăm cu revocarea „blitz-krieg” a lui Gheorghe Iancu, în data de 3 iulie 2012, care s-a produs pentru un motiv care a devenit ulterior caz de presiune pentru exercitarea legală și completă a prerogativelor instituției: atacarea OUG-urilor la CCR.
Demersul eșuat al majorității parlamentare de a o înlătura din funcție pe Renate Weber are efect de bumerang. Aceasta va putea bloca și mai ușor activitatea coaliției puterii, bazată de multe ori pe emiterea de OUG-uri, pentru că orice demers de schimbare trebuie făcut după modificarea legii instituției, așa cum a cerut CCR prin motivarea deciziei de admitere a sesizării de neconstituționalitate privind revocarea. Practic, Avocatul Poporului devine irevocabil.
