Lansată cu surle şi trâmbiţe cu mai bine de un an şi jumătate în urmă, în februarie 2013, măsura de încurajare a activităţilor de cercetare şi dezvoltare prin deducerea a jumătate din cheltuielile cu aceste activităţi la calculul impozitului pe profit are efecte doar pe hârtie.
În februarie 2013 Guvernul adopta Ordonanţa nr. 8 din 2013, pentru modificarea şi completarea Codului Fiscal, cu referire la stimulentele fiscale acordate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare. Ordonanţa prevede deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi, faţă de cota de 20% prevăzută până în februarie anul trecut.
În cazul în care majorarea cheltuielilor luate în calcul la stabilirea profitului impozabil determină intrarea firmei pe pierdere, aceasta se poate recupera din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Ordonanţa menţine şi stimulentele fiscale referitoare la echipamentele de cercetare-dezvoltare, în sensul în care acestora li se aplică amortizare accelerată.
Ordonanţa a adus, totodată, completări potrivit cărora activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea industrială sau comercială desfăşurată de către contribuabili.
Promiţătoare pe hârtie, prevederile nu pot fi însă aplicate din cauză că le lipsesc normele de aplicare. Mai precis, acestea stau în formă de proiect încă de anul trecut fără a fi aprobate. „Ordinul este în draft din martie 2013. Măsura majorării creditului fiscal de la 20% la 50% este foarte bună, însă trebuie să existe şi ordinul cu metodologia. Spre exemplu, aceasta trebuie să arate care sunt cheltuielile de cercetare dezvoltare care se califică. Pot fi cele cu salariile, cu chiriile sau nu? Se califică pentru credit fiscal un centru din România care prestează pentru o firmă din afară sau în acest caz este vorba doar de servicii prestate firmei străine?“, arată care sunt dilemele Ionuţ Simion, director în cadrul AmCham, Camera Americană de Comerţ în România.
Potrivit lui, clarificarea prevederilor ar face ca România să devină competitivă din acest punct de vedere în regiune şi ar fi stimulată angajarea de personal superior calificat. Nimeni nu riscă să aplice prevederile deoarece există o teamă de consecinţele rezultate în urma unui control fiscal.
Problemele sunt confirmate şi de Dan Schwartz, consultant fiscal al RSM Scot. „Nu funcţionează cum trebuie pentru că nu sunt definite cheltuielile de cercetare-dezvoltare şi cei interesaţi nu ştiu cum să aplice facilitatea. Sperăm ca până la sfârşitul anului să se găsească o soluţie“, spune el.
Nimeni nu riscă să aplice prevederile deoarece există o teamă de consecinţele rezultate în urma unui control fiscal, spun consultanţii.
Cele mai mici cheltuieli de cercetare- dezvoltare din regiune
Întârzierile în scrierea normelor nu ar trebui să ne mire. România deţine ultimul loc în clasamentele europene referitoare la calitatea guvernării, conform unui clasament dat publicităţii recent de către Comisia Europeană.
Pe lângă corupţie, presiuni politice, calitatea guvernării este influenţată negativ şi de calitatea politicilor elaborate şi implementarea acestora, de credibilitatea Guvernului în procesul implementării. Potrivit Deloitte, la nivelul întregii ţări, investiţiile în cercetare-dezvoltare reprezintă doar 0,49% din PIB, cea mai mică rată din cele 10 ţări din Europa Centrală. Totuşi, 71% din companiile locale au declarat că intenţionează să sporească cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea în următorii ani, iar acest procent ajunge la 81% în următorii trei până la cinci ani, arăta în vara acestui an Deloitte. Cele mai mari investiţii în R&D (peste 5%) sunt înregistrate de 22% din companii, în principal din IT, media şi telecomunicaţii, iar 3% din firmele intervievate spun că nu alocă buget pentru cercetare-dezvoltare.
81% din respondenţi au afirmat că investiţiile în această zonă au drept rezultat creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor.
