Expunerea băncilor austriece pe ţările emergente ale Europei, inclusiv România, se transformă dintr-o sursă de profit într-un factor de risc. Anul 2014 va fi unul greu pentru grupurile financiare cu sediul la Viena, mai ales că acestea nu sunt ferite de riscuri nici la ele în ţară.
Austria nu va depăşi limita de 5,8 miliarde de euro stabilită pentru sprijinirea băncilor care se confruntă cu dificultăţi, în ciuda activelor toxice deţinute de creditorul Hypo Alpe Adria, a afirmat duminică ministrul de Finanţe, Michael Spindelegger, într-un interviu acordat unui ziar austriac.
Hypo Alpe-Adria-Bank a fost naţionalizată în 2009, în urma crizei financiare şi a expunerii ridicate la regiunea Balcanilor, iar în prezent deţine credite şi investiţii neperformante de aproximativ 18 miliarde de euro.
În total, banca a primit de la statul austriac ajutoare de aproape opt miliarde de euro, iar în septembrie 2013 guvernul de la Viena a acceptat să injecteze încă 700 milioane de euro pentru a ajuta creditorul să îndeplinească cerinţele autorităţilor de reglementare.
Întrebat de ziarul austriac dacă limita de 5,8 miliarde de euro este suficientă, Michael Spindelegger a răspuns: „Trebuie să ne asumăm cu seriozitate această sumă şi vrem chiar să cheltuim mai puţin“. Băncile austriece deţin în România aproximativ 30% din activele sistemului bancar şi 20% din capitalul social. BCR, Raiffeisen, Volksbank şi UniCredit Ţiriac, toate bănci de top 10, au acţionari cu sediul la Viena.
Bancă bună şi bancă rea
Guvernul analizează în prezent un plan care vizează transferul activelor toxice către o bancă de rebuturi în ideea de a reduce necesarul de capital al Hypo.
Dar băncile viabile din Austria, cum ar fi Bank Austria (divizia UniCredit), Erste Group şi Raiffeisen Bank International, nu sunt interesate să accepte o bancă de rebuturi a Hypo dacă Guvernul nu va reduce taxa pe bănci.
Spindelegger a anunţat că va analiza luni situaţia Hypo cu Joaquin Almunia, comisarul european pentru concurenţă.
Luna trecută, Banca Centrală a Austriei (OeNB) a dat asigurări că cele şase instituţii de creditare austriece care vor participa în 2014 la testele de stres se vor descurca bine.
„Nu putem prezice rezultatele, dar suntem încrezători că băncile austriece se vor descurca bine“, le-a declarat jurnaliştilor guvernatorul OeNB, Ewald Nowotny.
Chiar dacă sectorul bancar din Austria şi-a majorat capitalul, încă mai sunt multe de făcut, a apreciat oficialul OeNB. Acesta a avertizat creditorii austrieci să nu se supraexpună la pieţele în creştere rapidă, cum ar fi Rusia şi Turcia, deoarece, în cazul încetinirii acestor economii, se vor confrunta cu pierderi.
Probleme mari cu restanţele
Un număr de şase mari bănci austriece vor fi incluse în viitoarele teste de stres derulate de Banca Central-Europeană, arată cotidianul austriac. Erste Group, Raiffeisen Bank International, ÖVAG, RLB-Oberösterreich, BAWAG şi Bank Austria deţin credite cu probleme în valoare de peste 35 de miliarde de euro.Cele mai mari credite cu probleme se găsesc la Erste Group (12,4 miliarde de euro), urmată de Raiffeisen Bank International (8,5 miliarde de euro), Bank Austria, divizia UniCredit (6,4 miliarde de euro). Toate aceste trei entităţi sunt prezente şi în România prin BCR, Raiffeisen şi, respectiv, UniCredit Ţiriac. Grupul ÖVAG are credite cu probleme în valoare de 3,8 miliarde de euro, din care un miliard de euro aparţine subsidiarei din România. Cele mai mici credite cu probleme sunt la RLB-Oberösterreich (2 miliarde de euro) şi BAWAG (1,2 miliarde de euro).„Această cifră nu mă sperie deoarece include şi creditele cu probleme din Europa de Est”, a declarat Stefan Pichler, expert bancar la WU Wien.
Băncile din Europa Occidentală, în frunte cu băncile austriece Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank şi Bank Austria, au alimentat boom-ul înregistrat de Europa de Est cu credite ieftine până la criza din 2008. În multe din aceste ţări, băncile au acordat credite în euro sau franci elveţieni, ceea ce a exacerbat criza economică atunci când monedele din regiune s-au depreciat. Creditele neperformante în Europa de Est au crescut constant după 2009, iar în prezent îngreunează bilanţurile băncilor.
„În Europa Centrală şi de Est , precum şi în Comunitatea Statelor Independente, băncile regionale rămân expuse la şocurile externe, cum ar fi volatilitatea cursului de schimb şi a preţului materiilor prime”, relevă şi un raport publicat de agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service. Profilul de risc al băncilor din Comunitatea Statelor Independente este mai ridicat comparativ cu Europa Centrală şi de Est, dar calitatea activelor băncilor din CEE şi CIS este sub presiune, în timp ce gradul de redresare este scăzut, apreciază agenţia de evaluare financiară.
Fitch: Băncile austriece, dependente de stat
Ratingul principalelor bănci din Austria va continua să se bazeze pe estimarea Fitch Ratings privind sprijinul disponibil în 2013 al statului austriac, se arată într-un raport de la finele anului trecut al agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings. Ratingurile pentru împrumuturile pe termen lung ale Erste Group Bank AG, Raiffeisen Bank International AG, UniCredit Bank Austria AG şi Volksbanken Verbund sunt toate la pragul pentru ratingul de suport „A”, reflectând estimarea Fitch că, datorită importanţei lor sistemice interne şi regionale, sprijinul din partea guvernului Austriei este extrem de probabil, în caz de nevoie. Orice acţiune asupra ratingului suveran va fi probabil reflectată în ratingurile de suport ale băncilor austriece. Riscurile negative asupra ratingurilor de viabilitate s-au atenuat în 2012, iar Fitch se aşteaptă ca ele să rămână stabile în 2013. Cu excepţia Volksbanken Verbund, băncile au făcut progrese în îmbunătăţirea capitalului, ca rezultat al cerinţelor mai stricte ale autorităţilor de reglementare din Europa.
Retrageri moderate
Accelerarea îmbunătăţirii capitalizării băncilor şi a profilelor de finanţare în 2012 nu a avut ca rezultat un proces excesiv de dezintermediere în operaţiunile lor din Europa Centrală şi de Est (CEE), unde câştigurile băncilor au rămas în linii mari intacte, apreciază Fitch. Totuşi, perspectiva macroeconomică pentru Austria şi CEE rămâne fragilă în 2013 şi Fitch se aşteaptă ca anul viitor creşterea băncilor austriece să fie selectivă şi prudentă, iar creditele neperformante vor creşte într-un ritm mai lent decât în anii anteriori. Luna trecută, Fitch Ratings a confirmat ratingul de top „AAA” acordat Austriei şi a menţinut perspectiva la stabilă. Agenţia a avertizat însă că cel mai mare pericol ar putea veni de pe urma sprijinului necesar pentru salvarea băncilor austriece. „Costurile neaşteptate care ar putea veni de pe urma restructurării continue a băncilor care au primit deja sprijin de stat ar putea pune presiuni asupra finanţelor publice şi a ratingului”, avertizează Fitch.
Moody’s: Un an dificil pentru marile bănci europene
În 2014, avertizează agenţia de evaluare Moody’s, fundamentele financiare ale băncilor europene vor rămâne sub presiune în majoritatea statelor, în ciuda recentelor evoluţii pozitive. Deşi marile economii ale zonei euro au început să se redreseze, alte state încă se confruntă cu riscuri mai ridicate, în timp ce altele sunt mai puţin afectate de prelungita perioadă de turbulenţe de pe pieţele financiare şi de slăbiciunea economiei.
„Autorităţile europene încă încearcă să iasă din criza financiară şi este nevoie de mai mult timp pentru restabilirea încrederii în sistemul bancar.
Condiţiile economice sunt diferite în Europa şi, în acest context, presiunile asupra calităţii activelor, profitabilitatea şi capitalul băncilor vor continua să afecteze perspectivele multor bănci europene în 2014’, afirmă Carola Schuler, director în cadrul agenţiei de evaluare financiară.
Pe termen lung, Mecanismul Unic de Supervizare al Băncii Centrale Europene va fi element pozitiv pentru ratingul băncilor, iar un regim de supervizare bancară mai bine armonizat va întări sistemul bancar european, apreciază Moody’s.
Multe bănci din Europa de Est sunt deţinute parţial sau integral de instituţii de creditare din Europa Occidentală, care trebuie să-şi majoreze capitalul pentru a îndeplini noile cerinţe ale autorităţilor de reglementare şi pentru a-şi repara bilanţurile, afectate de criza datoriilor din zona euro.
Temerile că aceste bănci se vor retrage pe pieţele lor interne au afectat semnificativ economiile din Europa emergentă.
Supravegheaţi cu atenţie
În octombrie, oficialii Băncii Centrale Europene au anunţat cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor. Pe lista provizorie sunt 24 de bănci din Germania, 16 din Spania, 15 din Italia, 13 din Franţa, şapte din Olanda, cinci din Irlanda şi câte patru din Grecia, Cipru şi Portugalia. BCE va aplica reglementări mai stricte, cerând băncilor din zona euro să aibă un nivel al fondurilor proprii de cel puţin 8%. Definiţia capitalului va fi în conformitate cu reglementările Basel III.
