Ultimele cifre de la Statistică confirmă declaraţiile dezvoltatorilor imobiliari: au început să se construiască clădiri de birouri, mall-uri şi hipermarketuri, iar românii îşi ridică case noi. Dacă economiştii susţin că este o creştere artificială, existând riscul apariţiei unei noi crize, mediul de afaceri vorbeşte despre o relansare a economiei.
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primul semestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 10,3% ca serie brută şi cu 10,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, conform Institutului Naţional de Statistică (INS). Astfel, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-a înregistrat o majorare cu 11,0%, iar la lucrările de construcţii noi cu 9,3%. Cel mai rapid ritm l-au avut clădirile nerezidenţiale, cu 13,5%, urmate de construcţiile inginereşti, cu 10,1%, şi clădirile rezidenţiale, cu 4,9%. În iunie, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna precedentă, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 21,9%, respectiv cu 3,5%. Faţă de iunie 2014, indicatorii sunt mai mari cu 13%, respectiv 13,5%.
Dar, ce se ascunde în spatele acestor statistici seci? În vreme ce profesorul de economie Cristian Păun avertizează că aceste creşteri nu sunt sustenabile fiindcă expansiunea creditului nu s-a făcut pe baza economisirii şi că există riscul apariţiei unei noi crize, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este de părere că dezgheţarea acestui sector arată că economia îşi revine.
“O cauză clară este impulsul monetar la care a fost expusă România în ultimele luni. Politica monetară laxă facilitează obținerea de bani ușor de la banca centrală de către băncile comerciale, care au început să distribuie acești bani ieftini în economia reală. De acești bani ieftini beneficiază în primul rând cei care cumpără bunuri de folosință îndelungată – apartamente, mașini, atât persoane fizice, cât și persoane juridice. Dacă corelăm datele prezentate cu creditul ipotecar din ultimele luni, observăm o legătură directă: românii au început să ia din nou credite ipotecare ieftine, mai ales în lei după ce au pățit ce au pățit cu valutele exotice, și au început să se implice în proiecte de durată mare”, a precizat, pentru România liberă, Cristian Păun. Acesta arată că problema din spatele acestei relansări a creditului este că ea se face nu din economisiri deoarece cu dobândă apropiată de zero nimeni nu este dispus să economisească, ci din creație monetară fiduciară (moneda fiduciară este fără valoare şi circulă în virtutea încrederii acordate băncilor care o emit).
„Acești bani creați din nimic și aruncați în economie, şi asta nu se întâmplă numai în România, creează o iluzie de bunăstare, o inflație evidentă care, în final, va genera o nouă corecție, adică o nouă criză. Cei care generează astfel de impulsuri monetare, bancherii centrali de peste tot din lume, nu înțeleg că natura capitalului este alta și că fără economisiri capitalul nu poate apărea din neant. Economisirea înseamnă că cineva se abține de la consumul prezent pentru un consum viitor. În absența unui astfel de mecanism, suntem expuși la o nouă criză generată de supra-încălzirea artificială a economiei reale prin expansiunea creditului creat din nimic, nu din economisiri”, atrage atenţia profesorul de economie.
Consumul, în creştere
O altă opinie o are reprezentantul AOAR, care susţine că datele INS arată că sectorul construcțiilor își revine și economia se dezvoltă pe baze durabile. „Cea mai mare creștere o au construcțiile nerezidențiale, adică birourile, mall-urile și hipermarketurile. Dovadă că multe lanțuri de magazine au anunțat că se extind, inclusiv rețelele de cartier. Urmează cele inginerești, poduri, drumuri și rețele locale etc., care necesită investiții mai mari și care sunt legate, probabil, de fondurile UE, care se încearcă să fie cheltuite pe ultima sută de metri. În ceea ce privește clădirile rezidențiale, acestea au înregistrat cea mai mică creștere. Adică volumul lucrărilor de construcții nu a crescut pe baza cumpărării de case de către populație”, ne-a spus Cristian Pârvan.
Secretarul general al AOAR explică că odată cu creșterea sectorului construcțiilor e stimulată și cererea de materiale de construcții. În plus, se creează locuri de muncă temporare în acest sector, iar în cele conexe se mențin cele existente. „Dacă nu ai revenire economică, nu ai de ce să construiești noi birouri. Iar dacă hipermarketurile se dezvoltă înseamnă că a crescut puterea de cumpărare. De altfel, și datele INS indică că, prin creșterea salariilor, inclusiv a celui minim, a crescut consumul și cu el și comerțul”, afirmă Pârvan. Dezvoltatorii imobiliari au anunţat deja că pregătesc pentru anul viitor deschiderea a încă şase mall-uri noi în România, dintre care trei sunt construite de investitori aflaţi la primul proiect pe piaţa locală. Iar cele mai recente date INS indică o creştere a cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata cu 8,5% faţă de luna precedentă, cu excepţia vânzărilor auto. Astfel, cifra de afaceri din vânzarea bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, a crescut cu 9,3%, iar cea a produselor alimentare, băuturilor şi tutunului cu 9,2%.
