România liberalizează tarifele pentru consumatorii industriali în condițiile în care pe piața internă sunt doar doi mari producători, iar la extern un singur furnizor – Gazprom. Experții se așteaptă ca în perioada următoare consumul să se reducă fie prin scăderea producției, fie prin închiderea unor companii.
Vestea liberalizării prețului gazelor pentru consumatorii non-casnici a determinat micii producători de pâine, membri ai Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație din România (ANAMOB), să se organizeze și să liciteze împreună pentru a obține un preț mai bun. “Una este să liciteze micii consumatori singuri și alta să ne unim forțele. Așa am procedat și la cumpărarea curentului electric. Eu personal, pentru afacerea mea, nu am reușit să obțin un preț bun. De anul viitor mulți vor ieși de pe piață și vor rămâne doar cei care vor putea face față scumpirilor. Problema este că nu poți fi sigur de azi pe mâine, că nu poți face un plan de afaceri fiindcă te trezești peste noapte că dau o ordonanță și totul se dă peste cap”, afirmă Cristache Ghionea, vicepreședintele ANAMOB.
Însă nu doar făbricuțele de pâine vor fi afectate de liberalizare. “Problema este că în perioada ianuarie-aprilie consumul de gaze este la cel mai înalt nivel, iar micii consumatori nu vor avea acces la gazul românesc, ci la cel din import, care este cu 40% mai scump. Mă aștept ca după această perioadă prețul gazului să scadă, la fel ca al petrolului. Dar, în intervalul următor făbricuțele de pâine, cofetăriile sau alte mici afaceri ar putea avea de suferit”, arată Răzvan Nicolescu, ministru delegat pentru Energie.
Dar, Otilia Nuțu, expert în energie al organizației Forum Expert, este de altă părere: “După 1 ianuarie va începe o bătălie între cei 100 de furnizori, care vor încerca să ofere un preț cât mai bun pentru a-și atrage clienții. De aceea prețul ar putea scădea un pic”. Vor avea însă cei 100 de mici furnizori aceeași putere de negociere ca giganții E.on și GDF Suez pentru a cumpăra la un preț bun gazul și apoi să-l revândă către consumatori astfel încât toată lumea să câștige? “Or să reușească. Faptul că E.on și GDF Suez încearcă să amâne liberalizarea prețului gazelor indică frica acestora de a nu-și pierde clienții. Pe de altă parte, în prețul reglementat erau incluse și pierderi de circa 500 de milioane de euro, acumulate din trecut”, susține reprezentanta Expert Forum.
Nuțu mai arată că liberalizarea le oferă consumatorilor posibilitatea de a-și alege furnizorul de gaze la fel ca la telefonie. “Într-o primă etapă, există riscul ca mulți consumatori să rămână la același furnizor reglementat fiindcă lumea nu știe că există alternativă. Chiar dacă o companie are rețea de distribuție, în piață există mai mulți furnizori”, spune Nuțu. Aceasta este de părere că cel mai potrivit ar fi fost ca liberalizarea să se facă pe timpul verii, când consumul este scăzut și importăm cantități foarte mici de gaze. Reprezentanta Expert Forum indică faptul că pentru consumatorii casnici prețul reglementat este unul scăzut, de 170 de dolari pentru mia de mc, față de 270 de dolari cât este prețul pieței libere. În ceea ce privește IMM-urile, prețul reglementat a ajuns la nivelul pieței libere, respectiv 270-280 de dolari pentru mia de mc.
Industria românească, în scădere de competitivitate
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, recunoștea recent că piața internă a gazelor nu este una foarte concurențială, fiind vorba doar de doi mari jucători – Petrom și Romgaz. Pe de altă parte, România nu poate importa gaze, tehnic vorbind, decât din Rusia, via Ucraina, și prin conducta Arad-Szeged, în ambele cazuri furnizorul fiind Gazprom. În acest caz putem vorbi despre o liberalizare a pieței gazelor, reglată de cerere și ofertă? “Prin conducta de la Szeged vom putea importa gaze și din alte surse, nu doar de la Gazprom. Acest lucru va fi însă posibil în următorii doi-trei ani. Va depinde și de cum se vor realiza interconectările între țări”, arată Otilia Nuțu. În schimb, Ionuț Purică, expert în energie, spune că “la noi liberalizarea se confundă cu majorarea prețului gazelor. Nimeni nu și-a pus problema că, înainte, trebuie să construim o piață competitivă și o bursă solidă. Ne împingem singuri economia într-o lipsă de competitivitate comparativ cu restul statelor europene și nu numai. Gazele sunt ale noastre, sunt resursa noastră așa cum firmele germane au patentele. În UE 60% din cantitatea de gaze este furnizată de Gazprom. Adică prețul gazului este stabilit la Moscova. De ce trebuie să scumpesc eu prețul gazului românesc ca să ajungă la nivelul celui din UE?”.
Cei doi experți sunt însă de acord într-o singură privință, și anume că în perioada următoare consumul de gaze va scădea fiindcă industria este în declin. Otilia Nuțu susține că „este posibil ca în perioada următoare unii consumatori industriali să își reducă consumul. De altfel, consumul nostru a scăzut, în prezent importul reprezentând 10%, față de 30% cât era în urmă cu 3-4 ani. S-au mai închis unele firme, altele și-au eficientizat costurile”. Iar Ionuț Purică arată că vom asista la o schimbare de comportament: micile firme se vor asocia pentru a putea negocia un preț mai bun la gaze, iar altele, în timp, vor face investiții în noi tehnologii. “Dar, nu cred că cineva a făcut un calcul să verifice care este ponderea prețului energiei în costul produselor fiindcă aceasta este destul de mare. Avem o industrie energetică intensivă, cum ar fi cea producătoare de oțel, de aluminiu sau petrochimică. De aceea există riscul ca industria românească să iasă din banda de competitivitate”, subliniază Purică.
Reamintim faptul că un studiu al companiei de consultanță Deloitte, prezentat în primăvară, arăta că prețul gazelor de producție internă va crește cu 143% în următorii doi ani, potrivit calendarului de liberalizare a pieței gazelor, ceea ce înseamnă că, pentru consumatorii industriali, prețurile finale vor fi majorate cu 72%. „România riscă să piardă 6,3 miliarde de euro și peste 500.000 de locuri de muncă din cauza liberalizării accelerate a pieței gazelor naturale”, declara la acea vreme Mihai Ivașcu, secretarul general al Confederației Patronale din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România (CONPIROM).
