Mediul de afaceri face câteva propuneri autorităților care se ocupă de gestionarea banilor europeni, astfel încât România să nu mai piardă finanțarea necesară dezvoltării economice și creării de noi locuri de muncă.
Introducerea unei mecanism care să avertizeze din timp asupra disfuncționalităților apărute în gestionarea proiectelor, modernizarea sistemului de achiziții publice și implicarea băncilor în procesul de evaluare și aprobare a proiectelor sunt câteva din propunerile făcute de Camera de Comerț Americană în România – AmCham. Acestea sunt completate cu propunerile consultanților, care s-au izbit de numeroase piedici, pornind de la evaluare și încheindu-se cu implementarea proiectelor.
Până acum am reușit să absorbim doar o mică parte din fondurile europene, ocupând ultimul loc în UE la acest capitol. Linia nu a fost încă trasă, că a și început bătălia pentru utilizarea cât mai eficientă a banilor programați pentru următorul cadru financiar – 2014-2020. Recent, Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat, document ce prezintă modul în care vor fi folosite fondurile europene. Miza este foarte mare: pentru următorii 7 ani, România beneficiază de fonduri comunitare în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.
Băncile, atrase în sistemul de gestionare a proiectelor
Daniela Nemoianu, președintele Comitetului Fonduri Structurale și Achiziții Publice din cadrul AmCham, arată că pentru o mai bună gestionare a banilor comunitari este necesară introducerea unui mecanism de alertă timpurie astfel încât să nu mai pierdem fonduri UE. Concret este vorba despre un sistem informatic care, pe baza informațiilor introduse pe parcursul procedurilor de evaluare, aprobare și implementare a proiectelor, să avertizeze autoritățile asupra problemelor care au apărut la una din liniile de finanțare astfel încât acestea să fie remediate urgent, dacă este posibil, sau banii să fie realocați pentru alte programe.
Pe de altă parte, pentru prevenirea corecțiilor financiare, pe lângă exemplele de bune practici și recomandările Comisiei Europene, sunt esențiale calitatea și claritatea Ghidurilor pentru beneficiari, filtrarea proiectelor pe criterii de eficiență, durabilitate și prioritate strategice, dar și asistența acordată la implementare astfel încât să nu se mai repete erorile care au apărut în anii trecuți. “De asemenea, interpretarea coerentă și uniformă a reglementărilor naționale de către instituțiile implicate ar fi o altă pârghie de control al acestui risc”, susține Nemoianu.
Există și o propunere care vizează sistemul de achiziții publice, subliniindu-se că este necesară implementarea accelerată a celor trei directive europene: Directiva privind achizițiile publice – denumită “clasică”, Directiva privind sectorul utilităților publice și Directiva privind contractele de concesiune, cu promovarea principiului “calității și eficienței economice” și a soluțiilor inovative, în locul criteriului de atribuire “prețul cel mai scăzut”.
O altă problemă este cea legată de lipsa de colaborare între ministerele care gestionează proiecte europene, astfel încât nu a existat o strategie națională. “Evaluarea utilizării fondurilor se va concentra inclusiv pe efectele în economia reală ale implementării proiectelor finanțate din fonduri europene. În acest context, abordări de tipul multi-fond (finanțarea integrată a intervențiilor din fonduri diferite), ca și susținerea obiectivelor strategice de dezvoltare din instrumente de finantate și fonduri diferite vor trebui să fie utilizate de decidenții naționali. Experiența perioadei de programre 2007-2013 nu ne oferă, din nefericire, astfel de exemple de bună practică”, susține Laurențiu Dinu, partener EU Advisors.
Pe de altă parte, se pune problema atragerii băncilor în acest sistem astfel încât beneficiarii să poată obține cofinanțare. Dragoș Jaliu, expert fonduri europene la Structural Consulting Group, explică: “Băncile pot fi stimulate prin sumele de bani pe care ar urma să le gestioneze. Una dintre variantele avansate de Ministerul Fondurilor Europene se referea la implicarea acestora în procesul de monitorizare a proiectelor din mediul privat și eventual de evaluare, plus rambursarea banilor. Adică să funcționeze ca niște organisme intermediare, urmând să primească anumite sume din asistența tehnică alocată de UE. Însă selecția băncilor trebuie făcută pe baza unor proceduri de achiziții”. Dinu avertizează însă că un factor care blochează delegarea de atribuții din sfera sistemului de management și control către instituțiile financiare este mecanismul de selecție a partenerilor privați.
Stimularea sectorului privat
Reprezentanții AmCham recomandă includerea în Planul Național de Dezvoltare Rurală a unor măsuri de creare a infrastructurii care să poată genera creștere economică în mediul rural prin construirea de depozite la nivel local (eventual printr-un proiect integrat la care să se poată depune cereri de fonduri la orice consiliu local) pentru o mai bună colectare a alimentelor/cerealelor, dezvoltarea lanțului de distribuție de o manieră care să încurajeze trasabilitatea produselor printr-un sistem de certificare corespunzător, dezvoltarea de baze de date la nivel național care să permită urmărirea la distanță a stocurilor de alimente/cereale din depozitele locale, crearea/reabilitarea sistemului de irigații, crearea unor sisteme de asigurare pe plan local a energiei termice prin cogenerare/trigenerare sau din surse regenerabile (biomasă/biogaz). AmCham reamintește faptul că în România existau, în 1989, 3 milioane ha echipate cu infrastructură de irigații și sisteme de canalizare. „Reabilitarea sistemelor de irigații printr-un proiect major la nivel național ar conduce la scăderea consumului de energie și la scăderea prețului energiei utilizate, contribuind astfel decisiv la dezvoltarea agriculturii românești. Credem, prin urmare, că utilizarea energiilor din surse regenerabile și a tehnologiilor de tip Smart Grid pentru alimentarea cu energie a sistemelor de irigații ar trebui să fie o prioritate de vârf atunci când se ia în calcul reabilitarea sistemelor de irigații la nivel național”, se arată în documentul care cuprinde propunerile Camerei de Comerț Americane.
O altă recomandare se referă la încurajarea sectorului privat, arătându-se că este necesară creșterea alocării financiare pentru mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri productive și prestatoare de servicii, dar că nu trebuie uitate nici companiile mari, care au capacitatea de a angaja un număr mai mare de salariați.
