Sub ce zodie se vor plasa în acest an bursa, pieţele valutare şi imobiliarele? SUA tocmai au amânat o cură de austeritate şi, cum bursa americană dă tonul pieţelor de capital, deţinătorii de acţiuni încep anul cu creşteri în cont. Încrezători sunt şi dezvoltatorii imobiliari, după ce autorităţile au anunţat că „Prima Casă” va ţinti doar spre imobilele nou – construite, iar leul a încheiat 2012 cu un plus de forţă, în ciuda apropierii unui vărf de rambursare în contul datoriei externe. Şi totuşi, ce şanse sunt ca optimismul de început de an să se conserve pe parcurs?
Sfârşitul lumii în versiune mayaşă s-a dovedit doar un cârlig de marketing pentru vânzătorii de metale preţioase, arme şi ferme independente energetic, iar lumea s-a năpustit cu voioşie în supermarketuri să-şi recupereze instinctele consumiste eclipsate de criză şi de tot soiul de profeţi apocaliptici (vezi volumele de vânzări raportate de sărbători în acest an, în com-paraţie cu anul trecut). Preocuparea pentru finanţele personale revine la rândul său, un motiv serios pentru a trece în revistă cum s-au descurcat în 2012 şi ce perspective au bursa, leul, piaţa imobiliară în 2013.
Bursa: E timpul pentru un mini-bubble de conjunctură?
Bursa americană dă ora exactă în pieţele de capital, iar restul pieţelor se sincronizează, de regulă, cu evoluţiile sale. Iar bursa americană tocmai a primit o veste bună: Congresul SUA a adoptat legislaţia pentru evitarea activării automate a unui set de majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli, care ar fi intrat în vigoare la începutul anului. A fost oprită creşterea taxelor pentru circa 99% din americani şi s-au amânat cu două luni reduceri de cheltuieli în valoare de 109 miliarde dolari pentru armată şi programe guvernamentale interne. Impozitele au fost majorate doar pentru “bogaţi”, iar deducerile de taxe limitate pentru familiile cu venituri de peste 450.000 de dolari pe an, potrivit CNBC. Bursele au cunoscut creşteri puternice luni (acordul fusese aprobat în primă fază de Senat) şi au deschis în creştere şi miercuri, evoluţii care vor fi preluate şi de BVB joi, la redeschiderea tranzacţiilor. Sigur, vorbim deocamdată de o amânare, nu ştim ce cheltuieli vor fi tăiate – SUA au atins plafonul de îndatorare la finele lui 2012 şi o anumită austeritate se va impune până la urmă.
2012 a fost un an cu noroc pentru investiori. Injecţiile monetare din partea marilor bănci centrale au continuat cu generozitate iar fluxul de bani proaspeţi s-a reflectat şi în cotaţiile acţiunilor. BVB s-a sincronizat cu pieţele importante din lume, iar indicii raportează creşteri importante: BET +18,7%; BET-FI +31,2%; ROTX +29%; BET-C +6,2%. După cum se observă, au punctat mai mult companiile mari, lichide. Este de presupus că atenţia investitorilor va fi atrasă în continuare, în special de companiile bune plătitoare de dividende (SIF, Transgaz, Petrom, Fondul Proprietatea etc.). De urmărit în acest an politica de dividende la SIF-uri (cele cinci societăţi, la presiunea acţionariatului, au intrat într-un proces rapid de lichidare voluntară), contri-buţia Hidroelectrica la profitul Fondului Proprietatea, rata de distribuţie a profitului către acţionari la SNP, în contextul în care compania este „ame-ninţată” cu actualizarea redevenţelor în 2014 etc. Sintagma „trend is your friend” este mai actuală ca niciodată. Nu este momentul unor investiţii de portofoliu, dar pentru speculaţii punctuale, pentru a profita de mişcări mai largi ale burselor (fie în sus – precum la începutul de an, fie în jos) va fi loc berechet în 2013. Cel puţin până ne lămurim ce vom vedea mai întâi în lume: inflaţie viguroasă sau deflaţie hotărâtă?
Leu/euro: În decembrie au fost doar petardele valutare?
Aparent, leul a încheiat anul trecut cu o depreciere „decentă” faţă de euro, de numai 2,5% (asta dacă o comparăm cu momentul referendumului, când trecea de 5%). Faţă de dolar e chiar nesemnificativă (-0,54%), iar cei care au avut depozite în dolari chiar au ieşit în pierdere faţă de deponenţii în lei dacă ţinem cont şi de dobândă, la fel cei în franci elveţieni (leul s-a depreciat faţă de franc cu 3,2%, dar cine economiseşte în franci se alege doar cu dobânda de cont curent, practic zero). Nu uitaţi însă că bilanţul a fost dres în decembrie, când leul a avut o lună de apreciere şi a urcat cu 2% faţă de euro pe fondul percepţiei de „stabilitate” după alegeri. S-a invocat drept cauză şi randamentul bondurilor româneşti, cel mai bun din regiune, dacă privim doar la dobândă.
Dacă vom mai cunoaşte însă un puseu al crizei în 2013, pariem că dobânda nu va conta din nou foarte mult? Aprecierea de ultim moment a leului poate fi considerată mai degrabă o revenire speculativă, în condiţiile în care moneda naţională s-a depreciat totuşi cu 11,2% faţă de zlot, 9% faţă de forint şi 5,3% faţă de coroana din Cehia în 2012. Dacă percepţia asupra riscului la nivel global va fi din nou în urcare, leul se va deprecia în ciuda dobânzilor mari, cu atât mai mult cu cât România are de rambursat peste 5 miliarde euro în acest an, ceea ce îi poate slăbi poziţia valutară; în caz contrar, pariul pe leu poate fi câştigător în 2013.
Două cuvinte şi despre aur aici. Exprimat în lei, preţul gramului de aur de 24 k a urcat cu mai puţin de un procent în 2012 (+0,9%). Dacă strategia marilor bănci centrale de inundare a pieţelor cu bani va continua în 2013, putem să asistăm la noi câştiguri pentru cei care au pariat pe aur.
Nu uitaţi însă că aurul nu este eficient ca protecţie atât împotriva inflaţiei, cât împotriva haosului. Cum „scenariul japonez” pare cel mai probabil la nivel global în următorii ani (creştere a datoriilor, dobânzi mici, uşoară deflaţie), aurul nu mai pare un pariu la fel de inspirat ca în 2009, când falimentele bancare în lanţ erau aproape „palpabile”.
Imobiliare: „Prima Casă” 5, ultima casă în blocurile vechi?
Autorităţile vor să transforme programul „Prima Casă” în „Noua Casă”, direcţionând împrumuturile imobiliare cu garanţii de stat (în prezent, 50% statul, 50% banca finanţatoare) doar spre achiziţia de locuinţe noi. Este o şansă nesperată pentru dezvoltatorii cu stocuri de apartamente noi scoase la vânzare la preţuri superioare celor ale apartamentelor similare din blocurile vechi şi începutul accelerării declinului pentru apartamentele ceauşiste. Asta, deoarece cine vrea să-şi cumpere un apartament vechi, tentat de preţul său mai mic, va trebui să facă faţă unui avans semnificativ mai mare decât cei 5% percepuţi în prezent pentru creditele „Prima Casă”.
Anul trecut, preţurile apartamentelor vechi şi-au continuat declinul, la nivel de Bucureşti preţul mediu al unui apartament de 2 camere scăzând în 2012 de la 55.000 la 52.000 euro, conform blogului index imobiliar, care monitorizează ofertele proprietarilor postate pe anuntul.ro. Vestea proastă este că tot mai multe bănci se orientează spre împrumuturile imobiliare în lei, iar asta presupune dobânzi mai mari pentru debitori.
Pentru 2012 oportunităţile din pieţele imobiliare vor veni cel mai probabil tot din… executările silite ale băncilor. Sunt semne că acestea devin din ce în ce mai nerăbdătoare cu datornicii rău-platnici, iar înmulţirea ofertelor cu executări silite pe site-urile proprii ale băncilor denotă oportunităţi de negociere. De revenirea bulei imobiliare în lipsa uneia a creditului şi în condiţiile în care datoriile deja acumulate sunt apreciabile nu poate fi, evident, vorba.
Concluzii
2013 poate oferi oportunităţi de câştig în primele 2-3 luni pentru deţinătorii de acţiuni. Sunt necesare multă prudenţă şi, în continuare, diversificarea economiilor (lei/valută) pentru cei ce dispun de cash, iar piaţa imobiliară va rămâne una a cumpărătorului: cine negociază cât mai strâns poate face achiziţii valoroase.
În al cincilea an al crizei, componenta sa psihologică începe să se dilueze (n-a venit sfârşitul lumii, nu? nici măcar al celei financiare), iar obiceiurile de consum tind să se apropie de cele din 2007-2008. Nu înseamnă „gata, am scăpat!”, revenirea va dura ani buni, ci doar că sunt şanse să fi parcurs cea mai rea parte a crizei – componenta „criza de nervi”.
