Britanicii au ales. Efectele opţiunii pe care au exprimat-o prin referendum se vor vedea în perioada următoare. Ce s-ar întâmplă dacă şi alte naţiuni ar lua în calcul un Brexit?
Consultați graficele din galeria foto pentru a vedea cu cât contribuie și cât primește fiecare țară din UE și care sunt țările care au contribuit cel mai mult la bugetul UE.
Profesorul de economie Mircea Coşea nu are o viziune atât de catastrofică în legătură cu efectele Brexitului sau ale părăsirii UE de către oricare alt stat membru. „Se exagerează, se ajunge până la drame globale, se schimbă omenirea, se schimbă Europa, nu, nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Efectele Brexitului sunt în primul rând politice, nu economice“, a declarat acesta pentru „România liberăº.
Citește și: Cât plăteşte Marea Britanie la UE şi cât primeşte înapoi
Universitarul, care a activat şi ca oficial guvernamental, susţine că, din păcate, în România nu se vorbeşte despre deosebirea dintre piaţa unică şi Spaţiul Economic European, în care activează ţări ce nu sunt membre UE, ca Norvegia sau Islanda. Brexitul oricum nu ar fi peste noapte, ar dura un an sau doi, iar Marea Britanie ar intra în acest spaţiu economic, pentru că relaţiile ei cu Europa sunt foarte importante, nu pot să fie rupte brusc, de pe o zi pe alta.
Pe de altă parte, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, susţine că românii, ca est-europeni, au „o atitudine specifică pro-Uniunea Europeană, pentru că asta a fost speranţa noastră, pentru că am vrut să importăm instituţii din UE şi asta este în continuare speranţa noastră“.
Totuşi, a explicat acesta „României libere“, o pate dintre tendinţele care au existat spre Brexit au avut o bază obiectivă. „Nu că o parte dintre britanici au vrut să iasă pentru că se simt mai britanici. Sigur, poţi juca şi cartea naţionalismului, dar mai curând există o exasperare în multe ţări europene asupra birocratizării de la Bruxelles, asupra modului cum funcţionează aici deciziile“, a precizat Florin Pogonaru.
Citește și: LIVE TEXT. BREXIT. Sfârșitul Uniunii Europene se decide joi?
O ieşire a Marii Britanii din UE ar avea, pentru România şi pentru Europa de Est, din punct de vedere al ratei de schimb euro – leu, euro –dolar, euro – zlot efecte mai grave, în primele şase – nouă luni, a explicat Mircea Coşea. „Ar exista anumite elemente de ruptură pe piaţă, pentru că există un efect emoţional foarte mare. După care lucrurile ar intra într-o anumită stabilitate“, a precizat specialistul. Efectele negative pe termen lung i-ar viza mai degrabă chiar pe britanici.
„Ar deveni din ce în ce mai complicat pentru cetăţenii englezi să lucreze pe continent (şi sunt peste două milioane). Ar fi din ce în ce mai greu pentru firmele britanice să exporte, pentru că ar interveni anumite taxe, ce ar influenţa costurile şi ar fi efecte asupra emigranţilor din Marea Britanie, în primul rând“, a explicat profesorul de Economie.
Dar, paradoxal, pentru românii din Marea Britanie, angajarea lor ar deveni mai ieftină. „Angajatorul britanic nu ar mai trebui să plătească drepturile de cetăţean UE. Costurile de angajare ale unui român sau bulgar ar fi mai mici. S-ar putea ca angajatorii britanici să fie interesaţi să păstreze românii sau bulgarii“, crede Mircea Coşea.
Acesta susţine că nu trebuie să fim pesimişti. „Aceasta este o gândire bazată pe o teorie ce nu are nimic de-a face cu realitatea, respectiv că UE e ca un monolit, cine pleacă distruge mecanismul. Asta se întâmpla eventual în cazul CAER, acolo relaţiile erau pe bază de plan şi conducere centralizată. UE, fiind bazată pe piaţă, relaţiile merg în funcţie de legile pieţei“, este de părere economistul.
Exportul, potenţial afectat
Pe de altă parte, România are ca motor de creştere exportul, atrage atenţia Florin Pogonaru şi este esenţial ca pieţele ei de export să fie stabile.
„La Brexit, o vreme pieţele europene ar fi debusolate, şi-ar căuta Nordul. Exportul ar fi zguduit, leul ar avea de suferit, deci consecinţele sunt total dezavantajoase pentru România, ce se bazează atât de mult pe export şi se va baza în continuare pe exportul către celelalte ţări europene“, a declarat oficialul AOAR.
O ieşire din spaţiul comun al UE al oricărui stat membru ar avea consecinţe în privinţa reglementărilor sistemului bancar. „Ar fi o perioadă de impact asupra creşterii economice a României, întrucât exporturile ar fi afectate. Cu toată intervenţia Băncii Naţionale, cursul ar avea o anumită volatilitate şi ar fi o perioadă de impact asupra cursului leu – euro, în primul rând. Ar fi o perioadă emoţională foarte puternică şi ar apărea noi întrebări. De exemplu, ce se întâmplă cu Catalunya? Poţi avea şi un efect de domino, pentru că după aceea se pune problema unei Uniuni Europene cu Catalonia sau fără ea. S-ar crea precedente nefavorabile pentru dezvoltarea europeană în general“, opinează Florin Pogonaru.
Citește și: Români în Londra: Un Brexit va afecta credibilitatea și mediul de afaceri din Marea Britanie
În schimb, referendumul de ieri, opinează Mircea Coşea, are şi efecte benefice, indiferent de rezultat. „Acest test, pe care Marea Britanie l-a făcut, e un precedent de o importanţă politică majoră, care va avea ca scop trecerea Londrei într-o poziţie de renegociere foarte serioasă în relaţia cu UE, ceea ce presupune un atac important la leadershipul german“, explică universitarul.
