Curtea Constituţională a decis joi că ordonanţa care prevede amenzi multiple pentru neplata taxei de drum este constituţională.
Legea, proastă, afirmă că şoferii trebuie să plătească, ori de câte ori sunt prinşi, o despăgubire egală cu valoarea rovinietei pe un an, dar tot aceasta afirmă că, dacă rovinieta s-a plătit de mai multe ori pe perioade ce se suprapun, trebuie returnată.
Curtea Constituţională a decis joi că ordonanţa care prevede amenzi multiple pentru neplata taxei de drum este constituţională, aceasta după ce în urmă cu o lună Avocatul Poporului sesizase CCR invocând faptul că statul comite abuz deoarece un şofer nu poate lua mai multe sancţiuni pentru o singură contravenţie, potrivit realitatea.net. Pentru şoferii de autoturisme prinşi fără taxa de drum achitată, legea prevede o contravenţie între 250 şi 500 de lei, la care se adaugă plata rovinietei pe un an, adică 28 de euro. În plus, şoferilor li se poate reţine certificatul de înmatriculare al maşinii, până la plata amenzii.
O lege proastă
Decizia de joi a Curţii Constituţionale este însă controversată. În caz de nedeţinere a rovinietei, şoferul contravenient trebuie să plătească, pe lângă amendă şi contravaloarea rovinietei pe un an. Dacă este prins de mai multe ori, el trebuie să plătească tot de atâtea ori atât amenda, cât şi contravaloarea rovinietei pe un an. Prevederea se bate însă cap în cap cu normele metodologice de aplicare a OG 15 din 2002, aprobate prin Ordinul ministrului Transporturilor nr. 769/2010. Articolul 7 al normelor spune: „În cazul în care pentru acelaşi vehicul se achită tariful de utilizare de două sau mai multe ori pentru perioade de valabilitate ce se suprapun pentru cel puţin o zi, la solicitarea utilizatorului, CNADNR va returna tariful corespunzător perioadei de suprapunere”. Despăgubirea de plată este exact egală cu valoarea rovinietei şi chiar oficialii Ministerului Transporturilor au prezentat-o drept ca fiind o rovinietă. Ca bătaia de joc la adresa şoferilor să fie completă, legea prevede că dacă contravenimentul vrea să conteste amenda, aceasta se poate face doar la judecătoria pe raza căreia s-a produs contravenţia. Şoferii vor fi nevoiţi să se adreseze cu plângeri la toate judecătoriile din ţară care au în administrare zona unde au circulat fără rovinietă.
Avocatul Poporului: tariful de despăgubire, o inovaţie
La finele lunii aprilie, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu referire la excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a celui de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. „Avocatul Poporului a apreciat că dispoziţiile art. 8 alin. (3) şi ale Anexei nr. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, aprobată prin Legea nr. 424/2002, încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 11 şi ale art. 20 din Constituţia României. În considerarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului a reţinut că textul legal criticat, ce stabileşte obligativitatea plăţii unei sume cu titlu de despăgubire, pe lângă amenda contravenţională, nu îndeplineşte cerinţele de previzibilitate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu reglementează, într-o manieră clară şi previzibilă, natura juridică a tarifului de despăgubire şi nici modalitatea de aplicare a dispoziţiilor privind plata acestuia”, arăta comunicatul trimis la acel moment.
Ce căi de contestaţie rămân?
O dată ce CCR s-a pronunţat asupra constituţionalităţii amenzilor multiple, trimise contravenienţilor de către CNADNR şi după câteva luni, căile aflate la dispoziţia şoferilor de a scăpa de amenzi se diminuează, spune avocatul Marius Coltuc. „Aceasta (decizia CCR-n.r.) este executorie, de drept pentru instanţe”. La dispoziţie rămân doar prevederile din dreptul comunitar, precum şi cele referitoare la corectitudinea completării proceselor verbale de contravenţii. În privinţa dreptului comunitar pot fi invocate prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană, articolul 6 referitor la drepturile cetăţenilor.
În ceea ce priveşte viciile de procedură invocate, acestea se pot referi la nesemnarea proceselor verbale de contravenţie de către un agent constatator, în condiţiile în care legea spune că documentele tipărite trebuie să aibă semnătură olografă, cea electronică fiind destinată documentelor de acelaşi tip.
