Deşi trebuia înaintată Guvernului până la data de 30 septembrie şi Parlamentului spre dezbatere până la jumătatea lunii octombrie, legea bugetului de stat pe anul viitor va fi disponibilă de abia la începutul anului viitor, posibil chiar în primăvară. „El va fi însuşit de posibilul nou Guvern şi de posibilul nou premier, foarte probabil, în ianuarie 2015“, declara recent într-un interviu acordat România Actualităţi ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu.
Pe lângă absenţa bugetului de stat – acesta cuprinde informaţii esenţiale pentru mediul de afaceri precum investiţiile publice planificate de stat -, companiilor româneşti le lipsesc şi alte informaţii esenţiale, cum ar fi nivelul taxelor şi accizelor pentru anul viitor.
„Cea mai mare incertitudine priveşte accizele. Taxa de stâlp, aflată acum la nivelul de 1,5%, nu va fi scăzută la 1%, căci nu sunt bani la buget“, spune Gabriel Biriş, consultant fiscal la Biriş&Goran. În absenţa informaţiilor complete, firmele sunt obligate să îşi provizioneze anumite cheltuieli. „Pentru elementele de cost trebuie stabilit un plus şi un minim. Dacă eşti firmă de transport, iei în calcul acciza la 4,53 lei, cât este acciza in momentul de faţă şi îţi provizionezi o diferenţă de cost până la 4,75, cât poate fi cursul dacă se fac modificări şi se trece pe lei. Bugetezi între un minim şi un maxim căci nu poţi sta după ei la nesfârşit. Te duci în faţa acţionarilor şi le ceri să îţi aprobe două bugete“, spune consultantul fiscal.
Există specialişti care sunt însă mai optimişti şi care preferă să vadă partea plină a paharului. „Nu este cea mai fericită situaţie, însă avem Codul Fiscal şi mergem înainte. Dor doar eventualele modificări care le-am putea vedea între Crăciun şi Revelion“, spune Gabriel Sincu, consultant fiscal la EY România. El reaminteşte alte momente negre ale business-ului românesc, anume absenţa Codului Fiscal până în 2004, introducerea cotei unice peste noapte în 2005 sau, mai recent, a TVA de la 19% la 24% . „Într-o lume ideală ar trebui să avem aceste lucruri clarificate. Acum trebuie să vedem partea plină a paharului“, spune el.
Fără mari aşteptări de la stat, oamenii de afaceri români încearcă să îşi dezvolte afacerile în pofida incertitudinilor. „Depinde de business“, răspunde Dan Şucu, patron al lanţului Mobexpert, la întrebarea dacă incertitudinile vor influenţa afacerile. El spune că va încerca să se menţină la nivelul din acest an din punct de vedere al ponderii cheltuielilor cu taxele şi impozitele în afacerea sa. Atenţionat că s-ar putea să plătească o taxă stâlp de 1% în loc de 1,5%, omul de afaceri preferă să spună că, dacă va fi aşa, va plăti de fapt 1% faţă de nimic la începutul acestui an .
De ce buget abia în ianuarie?
Cauza ar fi discuţiile purtate cu Fondul Monetar Internaţional, susţine ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu. „Proiectul de buget pe anul 2015 se va lucra împreună cu Fondul Monetar, la începutul lunii decembrie, la nivel tehnic. Și asta, pentru că Fondul Monetar insistă să vină în misiune oficială în ianuarie 2015, pentru că ei au politica să nu negocieze sau să semneze scrisori de intenţie cu guverne interimare. Cum ştim, e posibil să existe un alt guvern şi, ca atare, ei vor să vină la mijlocul lunii ianuarie, deci în jur de 13 ianuarie. Din ultimele discuţii, urmează să fie definitivat împreună cu ei, în jurul acelei date, bugetul pe 2015“, a declarat aceasta. „Un proiect de buget, probabil, va exista şi la începutul lunii decembrie, pentru că o echipă tehnica va veni să lucreze împreună cu noi, dar, probabil, definitivarea lui şi aprobarea, împreună cu FMI şi Comisia Europeană, vor fi în ianuarie 2015, pentru ca aceste lucruri să fie agreate înainte să fie semnată scrisoarea de intenţie cu ei“, mai spune ea.
Explicaţiile nu stau în picioare. „Discuţiile cu FMI nu pot justifica încălcarea legii“, spune Gabriel Biriş. Legea Finanţelor Publice obligă MFP să înainteze Guvernului proiectul de buget până la finele lunii septembrie, urmând ca la jumătatea lunii octombrie acesta să fie trimis Parlamentului pentru discuţii. Ani buni însă bugetul a fost aprobat de abia în primăvara anului pentru care era elaborat, ordonatorii de credit având la dispoziţie spre cheltuială sume egale cu cele din perioadele corespunzătoare ale anului precedent.
Biriș atenţionează că statul nu are de unde să facă rost pentru anul viitor de 10 miliarde de lei, suma necesară pentru micşorarea deficitului, a taxei pe stâlp etc. Acest avertisment a venit recent şi din partea Comisiei Europene, care a atenţionat Guvernul că în 2015 acesta va fi obligat fie să crească taxele, fie să taie investiţiile.
De partea optimiştilor moderaţi se găseşte şi Ionuţ Simion, specialist în fiscalitate, membru în conducerea Camerei Americane de Comerţ din România. „Lucrurile sunt cumva clarificate, nu sunt atât de negre. Se ştie că taxa pe stâlp se va reduce, se ştie că fiscalitatea nu se va modifica radical. Sperăm să se ţină de cuvânt. Dacă lucrurile ar fi rămas cum declara Tăriceanu la 28 octombrie (acesta punea sub semnul întrebării utilitatea cotei unice – n.red.), lucrurile ar fi stat mai rău“, spune el.
