Pe fondul unor speculaţii şi temeri cu privire la economie, deprecierea rialului s-a accelerat după anunţarea, în mai, a retragerii Statelor Unite din acordul internaţional în dosarul nuclear iranian din 2015, care deschide calea unei consolidări a sancţiunilor economice americane impuse Iranului.
Rialul iranian şi-a pierdut aproape 50% din valoare în şase luni, iar bancnota verde de un dolar valorează acum aproximativ 85.000 de riali pe piaţa paralelă.
În mod tradiţional conservator, puternicul ”bazar” – cum este numit în Iran mediul comercianţilor tradiţionali – a susţinut Revoluţia islamică din 1979, dar ulterior şi-a folosit influenţa, în mai multe rânduri, cu scopul de a respinge proiecte politice pe care le considera împotriva intereselor sale.
”Exigenţele comercianţilor din Bazar sunt legitime. Ei vor ca situaţia pieţei de schimb să fie clarificată o dată pentru totdeauna”, a declarat pentru agenţia Isna Abdollah Esfiandari, şeful Consiliului central de administrare a Bazarului din Teheran.
”Noi sperăm că se vor apleca asupra problemelor lor şi că mâine (marţi) Bazarul va putea reveni la o activitate normală”.
Comercianţii ”protestează faţă de nivelul ridicat al şomajului, fluctuaţia devizelor străine (…), blocarea mărfurilor la vamă şi lipsa unor criterii clare de vămuire şi faţă de faptul că, în aceste condiţii, ei nu pot să ia decizii şi nici să-şi vândă bunurile”, adaugă Esfiandari.
Pe străzile acoperite ale Marelui Bazar, în apropiere de Piaţa Ierburilor (Meidoun-é Sabzeh), nu era deschis niciun magazin, iar grilaje metalice erau trase.
”Aşa e în tot bazarul”, a dat asigurări un vânzător de covoare, în vârstă de 46 de ani, care a crescut în magazinul familiei. ”E prima oară în viaţa mea când văd aşa ceva”, a subliniat el.
”Totul este legat, (deprecierea monedei naţionale) afectează toate sectoarele” economiei, a adăugat el.
”Magazinele sunt închise de (luni) dimineaţa”, a declarat alt vânzător de covoare. ”Poliţia antirevoltă a intervenit (luni) dimineaţa” contra unei manifestaţii a celor din bazar, ”a arestat doi oameni şi a revenit calmul”.
O PIAŢĂ ”SECUNDARĂ”
Într-o încercare de a opri deprecierea rialului, Guvernul a impus anterior o rată de schimb oficială fixă – 1 dolar = 42.000 de dolari iranieni.
Aceasta este imperativ să fie folosită în importuri, însă mai mulţi importatori se plâng de mai multe săptămâni că Banca centrală întârzie să le acorde devizele de care au nevoie în realizarea tranzacţiilor lor.
În faţa nemulţumirii populare, mai mulţi oficiali iranieni au făcut anunţuri cu caracter economic luni.
”Oamenii trebuie să ştie că, chiar în condiţiile cele mai critice, se vor acorda suficiente devize la nivel oficial în vederea furnizării de bunuri esenţiale şi vitale”, a declarat prim-vicepreşedintele Eshagh Jahangiri, citat de agenţia oficială Irna.
Guvernatorul Băncii centrale Valiollah Seif a anunţat la televiziunea de stat înfiinţarea unei pieţe ”secundare” de schimb – ale cărei contururi urmează să fie definite, care le va permite anumitor importatori să-şi procure devizele de care au nevoie de la exportatori ”non-petrolieri”, fără să treacă prin Banca centrală.
În această atmosferă, ciocniri au avut loc luni după-amiaza în centrul capitalei.
Înregistrări video postate pe reţele de socializare par să arate alte confruntări între nemulţumiţi şi poliţişti la Teheran.
Apreciind că ”informaţiile difuzate pe reţele de socializare trebuie să fie tratate cu cea mai mare prudenţă”, o sursă diplomatică a notat că ”manifestaţii de o amploare variabilă au fost înregistrate la Teheran în cursul zilei (de luni)”.
Poliţişti antirevoltă au folosit luni, către ora locală 15.30 14.30, ora României), gaze lacrimogene la intersecţia străzilor Ferdowsi şi Jomhouri-ye Islami, în centrul Teheranului, împotriva a zeci de tineri care aruncau spre ei cu pietre sau diverse proiectile, potrivit unui jurnalist AFP.
Contestatarii – între care unii strugau ”Iranieni, iranieni, susţineţi-ne!” – s-au dispersat după ce poliţişti au început să înainteze către ei.
