În pofida unui absenteism estimat la 60%, scorurile ridicate realizate de candidații susținuți de Noua Democrație (ND) au conferit un avantaj net marii formațiuni a conservatorilor, cinci săptămâni înaintea alegerilor legislative anticipate din 7 iulie. La Atena, Costas Bakoiannis, 41 ani, fost guvernator al regiunii din centrul țării, a obținut 65% din voturi contra rivalului său de stânga, Nassos Iliopoulos, susținut de partidul premierului Tsipras. Noul primar al capitalei Greciei, Costas Bakoiannis, aparține celei de-a treia generații a unei puternice familii politice de dreapta. El este fiul Dorei Bakoiannis, prima femeie aleasă primar al Atenei – în 2003 – și apoi ministru al Culturii și de Externe, și nepotul fostului premier de dreapta Costantin Mitsotakis (1990-1993, decedat în 2017, la 98 ani). El este și nepotul actualului șef al Noii Democrații, Kiriakos Mitsotakis, principalul rival al lui Alexis Tsipras în apropiatele alegeri legislative. Într-o capitală marcată încă de criza economică și de cea a migranților, Costas Bakoiannis, absolvent în științe politice la Harvard, s-a angajat să „tonifice antreprenoriatul și locurile de muncă” și să facă din Atena „un centru cultural modern”. Asemenea unchiului său la nivel național, el a făcut din securitatea publică o prioritate, folosind valul de critici anti-Tsipras și pretinsa sa lipsă de acțiune față de actele de vandalism ale anarhiștilor. Nu avea decât 11 ani când tatăl său, Pavlos, avocat și deputat ND, a fost asasinat de organizația de extremă stânga „17 Noiembrie”, dezmembrată în 2000.
Cu o săptămână înainte, la europene, ND a devansat Siriza, partidul premierului Alexis Tsipras, cu 9,3 puncte, o victorie „neașteptată” potrivit acestuia din urmă, care a anunțat alegeri legislative cu trei luni înainte de termenul prevăzut. Înfrângerea stângii la europene și la scrutinul local intervine după patru ani de putere a lui Tsipras și după ieșirea țării, în august trecut, din programele de ajutor ale creditorilor (UE și FMI). Continuarea austerității, șomajul care a atins 18%, cel mai mare din zona euro, și taxele mărite au adus numeroase critici conducerii de stânga, reflectate în rezultatele acestor ultime alegeri.
