Un nou studiu realizat de cercetătorii din Chile sugerează că vaccinul produs de chinezi, CoronaVac, ar putea fi, de fapt, o adaptare a coronavirusului, iar din această cauză ar fi apărut și varianta Lambda. Specialiștii au pornit de la ideea că Chile este una dintre statele cu un program de vaccinare foarte bine pus la punct, însă riscul de infectare cu Covid-19 rămâne încă ridicat. Majoritatea populației a fost vaccinată cu serul chinezilor, CoronaVac, și mai puțin cu cel bazat pe tehnologia ARN mesager de la Pfizer sau u vaccinul AstraZeneca, ce se bazează pe tehnologia vectorului viral nereplicativ. Prin urmare, mai multe state sud-americane și-au imunizat cetățenii cu vaccinurile din China sau Rusia.
Noua variantă SARS-CoV-2 descrisă drept C.37 a fost recent clasificată ca o variantă de interes de către OMS, după ce a fost înregistrată o rată foarte crescută de infectare cu această mutație. Varianta Lambda a apărut prima dată în luna august, anul trecut, iar acum a devenit varianta predominantă în toată țara. Ba mai mult, aceasta s-a răspândit și în alte state sud-americane, dar și europene, iar în Chile aproximativ 30% din infectări sunt cu această mutație.
Pornind de la aceste observații, cercetătorii din Chile au demarat un studiu în acest sens și recomandă ca în zonele afectate de infecția cu Covid-19, vaccinarea să se desfășoare „sub atentă supraveghere”. Aceștia au urmărit să testeze virulența variantei Lambda în raport cu sistemul imunitar, în comparație cu alte mutații, Gamma și Alfa, iar pentru asta au folosit probe de plasmă de la angajați din domeniul medical care erau deja vaccinați cu două doze de CoronaVac.
„Rezultatele noastre indică faptul că mutațiile prezente în proteina spike a variantei Lambda conferă un grad de infecțiozitate crescut și nu reacționează la anticorpii neutralizanți generați de CoronaVac. Aceste date întăresc ideea că în țările cu o circulație ridicată a SARS-CoV-2 campaniile de vaccinare în masă trebuie să fie însoțite de campanii de supraveghere strictă care, prin secvențiere genomică, să permită identificarea de noi mutații ale proteinei spike și de studii imunologice care să determine impactul acestor mutații asupra imunității și eficienței vaccinurilor”, arată cercetătorii chilieni în concluziile studiului lor.
