Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de Horia Andreescu, va interpreta în această seară, la Ateneul Român, de la ora 19.00, lucrări de Felicia Donceanu, Franz Liszt și Piotr Ilici Ceaikovski. Programul va fi unul potrivit cu perioada în care ne aflăm, printre alte lucrări interpretându-se şi „Rugăciunea Domnească“ („Tatăl Nostru“) pentru cor de bărbați şi orchestră de coarde.
Pe lângă această lucrare religioasă, se vor mai interpreta şi Concertul nr. 1pentru pian și orchestră în mi bemol major, S. 124 de Franz Liszt și Simfonia nr. 6, în si minor, op. 74, „Patetica”, de Piotr Ilici Ceaikovski. Dirijor va fi Horia Andreescu, solist va fi pianistul Daniel Goiți, în timp ce concertmaistru invitat va fi David Lefevre. Iar dirijorul corului va fi Iosif Ion Prunner.
Disperarea din „Facă-se voia Ta“
„Un concert înseamnă, înainte de orice, o comuniune întru a împărtăși crâmpeiul de Har cu care am fost dăruiți. (…) Cuvintele rostite de Iisus Hristos în Predica de pe Munte mi-au fost călăuză în a le cânta în felurite exprimări muzicale – conturându-se toate pe aceeași unică melodie (Monodia pentru solo voce și ison instrumental; Tatăl Nostru pentru cor mixt a cappella; pe voci egale; Rugăciunea Domnească pentru cor de bărbați, ansamblu de corzi și campane). Mai mult ca oricând sunt convinsă că cele cuprinse în versetele 10 și 12 din Capitolul 6 al Evangheliei după Matei trebuie clamate iar și iar; uneori cu disperare: «Facă-se voia Ta»… «precum și noi iertăm greșiților noștri». Astfel a fost motivația gestului meu componistic. Oricum, fiecare se roagă în felul său”, spune compozitoarea Felicia Donceanu.
Liszt și virtuozitatea pianului
„Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră – strălucitor, extrovertit, afișând o evidentă pasiune a etalării virtuozității pianistice – a fost compus în jurul anului 1835, iar în următoarele două decenii Liszt a tot revenit asupra schițelor; de-abia în 1855, Concertul nr. 1 vede lumina scenei, la Weimar, cu Liszt ca solist și Hector Berlioz la pupitru. Ca retorică, pianul și orchestra nu sunt parteneri egali, căci de la bun început pianul preia prim-planul și angajându-se într-un discurs de virtuozitate care se dovedește o adevărată culminație a pianisticii lisztiene – și, de fapt, a pianisticii romantice în ansamblu. De-a lungul celor patru părți – care, prin alura lor, amintesc de succesiunea mișcărilor unei simfonii clasice – dramaturgia concertului se desfășoară continuu. Totodată, în timp ce primele trei părți au teme proprii, ultima mizează pe recapitularea materialului din secțiunile anterioare, acum într-o nouă lumină“, consideră muzicologul Octavia-Anahid Dinulescu.
În cuvintele lui Leopold Stokowski: „Simfonia Patetica este atât de sinceră, încât parcă a fost scrisă cu sânge. Patetica vorbește de la sine. Lucrarea pe care Ceaikovski o considera „cea mai reușită a mea” atinge un grad de expresivitate copleșitor pentru adepți, insuportabil pentru critici“: „Toate trăsăturile muzicii ceaikovskiene alcătuiesc un limbaj care, dacă nu ar fi devenit semnul distinctiv al sfârșitului, ar fi constituit intrarea într-o etapă superioară a creației: suflul melodic conducător al tuturor părților, contrastele tematice violente, care articulează forma, ritmul dansului (într-un neobișnuit vals în cinci timpi) și ritmul culorilor (în partea a treia), și adagio-ul final, de o sinceritate a scriiturii care transformăromantismul în expresionism. În același an, 1893, Edvard Munch picta «Strigătul». Forța cu care fiecare sunet din «Patetica» reprezintă conștiința a devenit pentru mulți compozitori ai generației următoare un imperativ artistic și moral”, subliniază muzicologul Mihai Cojocaru.
Simfonia Patetica este atât de sinceră, încât parcă a fost scrisă cu sânge. Patetica vorbește de la sine.“ Leopold Stokowski
Dirijorul Horia Andreescu este astăzi dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”. Fondator al Orchestrei de cameră „Virtuozii” din Bucureşti, profesor asociat al Universităţii Naționale de Muzică Bucureşti, Horia Andreescu a fost mulţi ani director artistic şi dirijor-şef al Orchestrelor şi Corurilor Radio. Integrala Enescu (8 CD-uri), editată de „Electrecord” şi „Olympia” din Londra şi bine difuzată, contribuie consistent la cunoaşterea, de la Tokio până la New York, a acestui mare compozitor. Dirijorul Horia Andreescu a colaborat cu unele dintre cele mai mari orchestre ale lumii, ca London Symphony Orchestra, Wiener Symphoniker, Royal Philharmonic Orchestra, Filarmonica din Amsterdam şi altele.
