Supravegherea sporită la frontierele extracomunitare ale Ungariei și Croației a deviat către România ruta pe care mii de migranți și refugiați afgani încearcă să ajungă în centrul UE, scrie publicația spaniolă El Confidencial.
Turcia, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria și Croația, ultima oprire către țările de destinație din Europa de Vest. Acesta a fost, în cea mai mare parte a ultimului deceniu, traseul urmat de sute de mii de migranți fără acte și de refugiați sirieni şi irakieni, sau afgani și din alte țări asiatice, pentru a căuta în Europa un refugiu împotriva opresiunii, mizeriei și războiului.
Cum s-au schimbat ruta și țara de origine a migranților
Dar, de luni de zile, perspectiva retragerii trupelor SUA din Afganistan, precum și vigilența crescândă la frontierele extracomunitare ungare și croate, în “Fortăreața Europa”, au schimbat atât ruta, cât și țara de origine a celor mai mulți dintre cei care încearcă să ajungă pe continent.
Dacă înainte erau sirienii care fugeau de război, acum sunt afganii care fug de talibanii ce se au ocupat spațiul lăsat liber de soldații americani și de aliații lor.
Deși scopul este același, ruta este acum diferită. În loc să continue la vest de Serbia, în încercarea de a evita supravegherea sporită de la granițele Ungariei și Croației, majoritatea acestor migranți aleg acum să intre în România mai permisivă, o altă țară a Uniunii Europene din care încearcă apoi să treacă, ascunși în tiruri, granița cu Ungaria, notează publicația spaniolă, preluată de Rador.
În prima jumătate a anului 2021, agenția europeană de frontieră (Frontex) a detectat aproape 3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierelor externe ale UE de către afgani, o creștere de 41% față de anul precedent.
Cererile de azil în UE depuse de către cetățenii afgani s-au înmulțit, de asemenea, pentru a treia lună consecutiv (cu 33% mai multe), conform ultimelor date furnizate de Agenția Europeană pentru Azil (EASO). Majoritatea refugiaților afgani s-au mutat în țările vecine, cum ar fi Iranul sau Pakistanul, dar fluxul se extinde și în alte țări: Turcia construiește un zid de circa 64 de kilometri la frontiera sa iraniană, pentru a bloca ruta cea mai utilizată de migranți și de refugiați.
Date fiind evenimentele recente din Afganistan, este foarte probabil ca presiunea migrațională la frontierele externe ale UE să crească. Este, de asemenea, posibil ca migranții afgani să încerce să găsească noi rute pentru a intra pe teritoriul Uniunii Europene, susțin surse ale Frontex pentru El Confidencial. Totuşi, nu este de aşteptat să se ajungă la cifrele înregistrate în criza refugiaților sirieni din 2015.
Ruta românească
Potrivit Poliției române de Frontieră, numărul migranților ilegali identificați în timp ce încercau să treacă frontierele țării, în primele șase luni ale anului 2021, a fost de 8.758, cu 200% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.
Într-un răspuns scris trimis către El Confidencial, instituţia atribuie această creștere relaxării din acest an a restricțiilor pandemice, dar oferă și un alt motiv pentru a explica acest fenomen fără precedent în istoria recentă a României: “S-a schimbat direcția de deplasare pe ruta Balcanilor de Vest”.
Potrivit unor ONG-uri și unor mărturii ale migranților, strânse de El Confidencial în ultimele luni, cei care sunt reținuți la intrarea ilegală în România, din Serbia, solicită azil în fața autorităților de la București, pentru a evita deportarea.
