Parlamentarii ucraineni au votat joi această lege care ar putea obliga Biserica susţinută de Moscova în Ucraina să adauge la denumirea sa termenul ”rusă”, numindu-se astfel ‘Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina’, lege ce are drept scop diminuarea influenţei preoţilor pe care autorităţile de la Kiev îi consideră drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale.
Ucraina a înfiinţat la sfârşitul săptămânii trecute o nouă Biserică Ortodoxă, independentă de Moscova, pentru care liderii ucraineni au militat de la destrămarea fostei URSS în 1991 şi despre care Kievul afirmă că reprezintă un pas vital pentru a contracara amestecul Rusiei în treburile sale. Astfel, reprezentanţii confesiunilor ortodoxe din Ucraina s-au reunit sâmbăta trecută cu ocazia unui „Conciliu de Reunificare” pentru a crea o biserică independentă de tutela religioasă rusească, în absenţa notabilă a ramurii loiale Moscovei. Conciliul a pus în aplicare decizia istorică a Patriarhiei de la Constantinopol, luată la jumătatea lunii octombrie, de a recunoaşte o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, punând capăt unei perioade de 332 de ani de tutelă religioasă a Moscovei.
Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei) a făcut vineri apel la preşedintele ucrainean Petro Poroşenko să opună un veto în cazul legii, pe care o consideră discriminatorie şi care ”ar putea duce la consecinţe imprevizibile în societate”.
Demersul Kievului a înfuriat Moscova şi l-a determinat pe preşedintele rus Vladimir Putin să avertizeze, în conferinţa sa de presă anuală, în legătură cu o posibilă vărsare de sânge. Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia s-au prăbuşit după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.
