Miercuri, 27 noiembrie, şi joi, 28 noiembrie, Sala Eforie a Cinematecii Române prezintă două programe speciale dedicate unor importante personalităţi care şi-au pus de-a lungul vremii o puternică amprentă asupra culturii române: Maria Tănase şi Ion Cantacuzino.
În 2013 s-au împlinit 100 de ani de la naşterea şi 50 de ani de la dispariţia Mariei Tănase, cea mai importantă cântăreaţă născută pe plaiurile noastre. Arhiva Naţională de Filme şi Cinemateca Română îi dedică acesteia un program special, care include două scurtmetraje în care apare cântăreaţa, un reportaj realizat la moartea ei, precum şi un film documentar din anii ’80 despre artistă, interzis de cenzura comunistă.
Omagiul cinematografic adus Mariei Tănase de către Cinemateca Română include următoarele titluri: „România la Expoziţia Universală de la New York 1939” –un reportaj de 27 de minuteîn care Maria Tănase apare interpretând piesa „Mi-am pus busuioc în păr”, ”Umor pe sfori” – un scurtmetraj cu fragmente de spectacol, dedicat aniversării a cinci ani de activitate a Teatrului de marionete „Ţăndărică”, film în care Maria Tănase apare, sub forma unei păpuşi, interpretând piesa „În gară la Leordeni”, ”Omagiu Mariei Tănase” – reportaj realizat la moartea cântăreţei, cu fragmente din cântecele ei şi ”Scrisoarea Mariei Tănase” – film documentar despre marea interpretă, realizat de Laurenţiu Damian în 1986, interzis şi mutilat de cenzură, ajungând de la 40 de minute la doar 9, recuperat şi premiat de Uniunea Cineaştilor din România în 1990.
Ion Cantacuzino
Tot anul acesta, pe 7 noiembrie, s-au împlinit 105 de la naşterea lui Ion I. Cantacuzino (Ion Filotti Cantacuzino), despre care marele critic de cinema D.I. Suchianu scria în 1957: „Lui i se datorează primul nostru film bun. Lui i se datorează în mare parte naşterea unei cinematografii naţionale. (…) Acest autor este de profesie medic, dar legăturile lui cu arta scenică sunt adânci, căci este fiul regretatei noastre artiste Maria Filotti. Acest om a crescut în cultul teatrului şi o bucată de vreme şi-a suspendat activitatea profesională pentru a se dedica în întregime cinematografiei. Munca lui pe mine mă emoţionează îndeosebi. Întâi pentru că o bună parte din ideile lui, care nu erau ale altuia, erau şi ale mele.
Al doilea pentru că atunci când am devenit director general al cinematografiei am găsit totul gata graţie eforturilor şi ideilor acestui om. Eforturile sale au contribuit la crearea Fondului Cinematografic al Oficiului Naţional al Cinematografiei; ideile sale, la realizarea filmelor «O noapte furtunoasă». Numele său e: Ion Cantacuzino.”
Cu această ocazie, Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română prezintă două filme documentare realizate de Ion Cantacuzino. ”Războiul sfânt” este un film documentar datând din 1942 ce cuprinde pagini cinematografice memorabile din al doilea război mondial, în care forţele armate ale României luptă cu armata sovietică pentru întregirea ţării. Filmul surprinde şi astăzi prin documentarismul său elevat, prin acurateţea imaginilor captate direct de pe frontul de luptă şi, nu în ultimul rând, prin curajul realizatorilor.
Cel de-al doilea film din programul dedicat marelui cineast este ”Noi, românii”. Lansat în premieră absolută la Festivalul de la Veneţia în 1942, unde a obţinut una dintre medaliile „pentru film cultural”, documentarul lui Ion Cantacuzino este „o evocare sintetică a istoriei României” ce foloseşte documente de arhivă şi filmări noi, o comandă a Ministerului Propagandei Naţionale. Copia păstrată la Arhiva Naţională de Filme este incompletă.
